Site icon

Criza din Ucraina ? 9 amenintari de securitate pentru Romania.

Russian troops and military equipment parade at the end of the day of the Vostok-2018 (East-2018) military drills at Tsugol training ground not far from the borders with China and Mongolia in Siberia, on September 13, 2018. (Photo by Mladen ANTONOV / AFP)

De ce apare Ukraina atit de frecvent in politica americana ?

Intr-o analiza de politica externa, “Why is Ukraine coming up so much in American politics?”, publicata in reputatul cotidian Washington Post, sub semnatura lui Amber Phillips, jurnalista specializata in politica externa, este citata si Emily Holland, Profesor Asistent la Colegiul de Razboi Naval, in domeniul Studiilor Maritime privind Rusia.

Aceasta este de parere ca, in domeniul politicii externe, Ukraina nu apare in partea de sus a listei Administratiei de la Washington, unde “a fost in cea mai mare parte ignorata”.

In pofida acestui fapt, situatia din Ukraina, recunoscuta ca o tara eminamente corupta, va continua sa ramina prezenta in declaratiile presedintelui Biden si a oficialilor americani si NATO, considera profesorul Holland. Acest lucru s-ar datora faptului ca oligarhii ukraineni vor continua sa-si promoveze interesele la Washington.

Este cunoscut, se afirma in articol, ca atit Paul Manafort cit si Hunter Biden au legaturi puternice cu Ucraine. Dealtfel, in campania prezidentiala, fostul presedinte Donald Trump a adus in discutie un imoral quid pro quo intre actiunile vicepresedintelui Biden in Ukraina si pozitia lui Hunter Biden in boardul firmei Burisma, cel mai mare producator de gaze din Ukraina.

Cooptarea lui Hunter Biden, in boardul firmei Burisma, este o tactica obisnuita de “albire”, practicata de catre oficiali si tycoons, care urmaresc sa legitimizeze proprietati cu o origine indoielnica, afirma Daria Kaleniuk, director la Anti-Corruption Action Center. In acest caz, proprietarul firmei Burisma, Zlochevsky, avind fondurile inghetate in banci din Marea Britanie si nevoit sa paraseasca Ucraina in 2014, la caderea regimului Ianucovich, datorita investigatiei de coruptie incepute de procuratura din Ucraina.

Investigatia procuraturii ukrainene a fost insa stopata la inceputul anului 2017. Cu noua luni inainte, procurorul Viktor Shokin, cel care ancheta firma Burisma, fusese concediat. Acest lucru s-a intimplat la 3 luni dupa vizita din Decembrie 2016, a vicepresedintelui Biden in Ukraina.

In 2018, intr-un spici in fata Comitetului de Afaceri Externe, Joe Biden urma sa afirme :

“I looked at them and said, ‘I’m leaving in six hours. If the prosecutor is not fired, you’re not getting the money.’ Well, son of a bitch. He got fired,” he said.

Incepind din Mai 2014 si pina in Martie 2017, Hunter Biden a primit de la Burisma, 1,000,000 USD/an ( 83,333 USD/luna), doar pentru ca a facut parte din boardul acestei companii. In Martie 2017 compensatia a fost redusa la 665,000 in 2017 si 498,000 in 2018. Odata cu inceperea campaniei prezidentiale, in Aprilie 2019, Hunter Biden demisioneaza din boardul Burisma.

6 milioane USD pentru mituirea procurorilor anticoruptie. Foto NABU/Twitter

Investigatia autoritatilor din Ukraina a fost ulterior redeschisa, conducind in Iunie 2020 la confiscarea celei mai mari mite oferite unui oficial ucrainian. Atunci, Nazar Kholodnitskiy, seful Biroului Special de Lupta Anticorutpie al Procuraturii Ukrainene ( SAPO ) si Artem Sytnyk, Capul Biroul de Lupta Anticoruptei al Ucrainei- National Anti-Corruption Bureau of Ukraine (NABU), au simulat ca accepta o intelegere, contra unei mite substantiale, cu oamenii proprietarului firmei Burisma, pentru a inchide dosarul acestuia si a-i permite magnatului ucrainian sa se intoarca in tara. La flagrantul, organizat in momentul inminarii mitei, a fost confiscata o suma de 6 milioane de dolari cash….

Rusia a profitat, in acest timp, de lipsa unei politici coerente a NATO si a Administratiei de la Casa Alba, in privinta Ucrainei, si a masat incepind cu primavara anului 2021 peste 100.000 soldati si o uriasa cantitate de tehnica de lupta la granita acesteai, care a condus la crearea unei crize fara precedent intre Est si Vest, escaladind, in perioada urmatoare, temerea unui conflict militar pe scara larga in Ucraina.

In afara de o escaladare continua a tensiunii si a retoricii, dintre Statele Unite si liderii NATO pe de o parte si cei ai Rusiei pe de alta parte, nou creata situatie a scos in evidenta carentele si slabiciunile din politica blocului Nord Atlantic fata de Ucraina. Ca si in cazul Georgiei, aceasta, dupa ce a fost incurajata cu o potentiala aderare la NATO, s-a vazut practic ramasa singura in fata unei potentiale agresiuni a fortelor armate rusesti.

Sesizind situatia periculoasa la care a ajuns tara sa, presedintele Zelenski a incercat, in urma cu doua zile, intr-o intilnire cu presa internationala, sa calmeze situatia, cind i-a indemnat pe presedintii Biden si Emanuel Macron sa reduca tonul retoricii, si avansind pentru prima data ideea nevoii de dialog si a disponibilitatii de a se intilni cu presedintele Putin.

Pericolul izbucnirii unui conflict la granita de est a Ukrainei ramine insa cit se poate de real, in urmatoarele saptamini, daca Rusia nu va primi garantiile cerute privind neutralitatea Ucrainei.

Acest moment se va suprapune in mod periculos peste o criza profunda, “pe multiple paliere”, ca sa preiau din limbajul scolii doctorale de la Bucuresti, care se constituie in tot atitea amenintari la adresa securitatii nationale a statului roman.

1. Criza energetica

In Romania se vorbeste de liberalizarea pietei de energie cel putin din anul 2012. Guvern dupa guvern au venit si nu au facut nimic pentru a crea conditiile unei liberalizari : existenta unui mediu concurential, o baza suficienta de productie si contracte pe termen mediu, macar pentru a asigura o predictibilitate si rezilienta a preturilor.

Si incepind cu sfirsitul anului 2020, pas cu pas, Romania a fost impinsa constant spre buza prapastiei, ca in final, in vara anului 2021, sa fie impinsa brutal, intr-un salt necontrolat, in gol.

Cosmin Gabriel Pacuraru, un expert recunoscut in domeniu, cu o teza de doctorat privind securitatea energetica a Uniunii Europene, luata in 2013 la Universitatea Babes Boliay, avertiza inca din 2016, intr-o analiza intitulata “Cedarea suveranității energetice – trădare sau prostie“, despre slabiciunile si amenintarile la adresa securitatii energetice a Romaniei :

“În plan intern asistăm la coagularea unor grupuri de presiune în domeniu: firmele străine care au participat la procesul de „privatizare” din extracție, prelucrătorii, transportatorii și distribuitorii precum și importatorii.”

Intre timp, in loc ca aceasta situatie sa fie remediata, este cit se poate de aparent ca aceste grupuri de interese/presiune, au luat controlul guvernului , mai precis al fostului minister al Economiei si al actualului Minister al Energiei, unde au impus o liberalizare a pietei pe fondul schimbarii bruste de capacitati instalate si chiar functionale, si a implementarii defectuaose a legislatiei si a lipsei de reactie a autoritatii de reglementare, ANRE.

Strategia Nationala de Aparare, premisa unui stat esuat, scriam inca din Iunie 2020.

Degeaba enumeri amenintari, ca cea din domeniul energiei, daca directiile de actiune nu sunt suficient de specifice.

Caci in timp ce la Sectiunea 5.1.5 obiectivul este cit se poate de generic :”Asigurarea securitatii energetice prin adaptare operativa si optimizarea structurii consumului de resurse energetice primare, dezvoltarea de capacitati de productie a energiei…” blah, blah, si bineinteles nu se face nimic si toata lumea doarme in front, in frunte cu Ministrul Energiei si Primul Ministru, dar si detinatorul strategiei, ocupantul palatului Cotroceni, ca de obicei, tarile vecine nu stau cu bratele incrucisate.

In Noiembrie 2020, Autoritatea Ungara din domeniul Energiei aproba constructia a doua reactoare nucleare VVER-1200,de 1200 MW fiecare, de provenienta ruseasca, in valoare de cca 15 miliarde dolari din care 80 % este finantat de partea ruseasca. Constructia propriu-zisa urmeaza sa dureze circa zece ani, cu un prim reactor dat in functiune pina in 2028. Un reactor similar urmeaza sa inceapa a fi construit si in Finlanda, tot la un cost de 7-7.5 miliarde de dolari, 34 % din centrala atomo-electrica urmaind a fi detinuta de firma de stat ruseasca din domeniul nuclear.

Criza pe piata energiei electrice

Intr-un prim pas, anterior liberalizarii, au fost inchise capacitati de productie, in loc sa fie retehnologizate. Daca in Germania si Polonia acest lucru a fost posibil, nu si in Romania.

In 26 Iulie 2021, adusa in faliment in urma intirzierii repetate a retehnologizarii, termocentrala Mintia, cel mai mare producator din Vestul tarii, a fost inchisa cu decizia actionarului majoritar, Ministerul Energiei, acolo unde domneste netulburat Virgil Popescu. Este mai mult decit curios insa, faptul ca aceasta capacitate de productie a fost inchisa de Ministerul Energiei, sub semnatura ministrului Virgil Popescu, sub pretextul ” decarbonificarii” al “energiei verde”, in timp ce Polonia de exemplu produce 95 % din energie in termocentralele pe carbune…

Termocentrala Mintia. 1250 MW omoriti dintr-un foc de ministru. Foto : Viorel Georgescu

Un asasinat energetic cautionat de prefectul Hunedoarei, si un prim pas, se pare, pe calea…privatizarii termocentralei. Prin metoda deja cunoscuta, o falimentam dupa care o vindem pe nimic. In cel mai rau caz raminem cu profitul din realizat din vinzarea la fier vechi.

In pasul doi, incepind cu 01.01.2022, piata a fost aruncata pur si simplu in aer, s-a creat panica, frica si resemnare, pe un fond de subproductie, piata fiind fiind lasta total nereglementata( preturile contractate pe piata libera fiind garantate doar pina la 31.12.2021). Natural preturile la energie au explodat la mult peste cit producea neprofitabila Mintia.

Si pentru a fi siguri ca criza de productie va persista, conservarea grupurilor energetice a fost sistata in Decembrie 2021, atunci cind inca criza era inca latenta si populatia era preocupata de sarbatorirea sfirsitului de an acestea fiind acum destinate a fi vindute la fier vechi.

Tomis News acuza ministrul energiei, Virgil Popescu, de inchiderea premeditata a termocentralei, in scopul diminuarii valorii de piata. In present valoarea de lichidare este estimata la 60 milioane de euro, insa este estimat ca termocentrala va fi in final vinduta la preturi mult mai mici.

In conditiile in care in Decembrie pretul energiei elecrice ajunsese la producator la 2.30lei/kwh, Mintia producea energie electrica la 70 bani/kwh, incluzind plata certificatelor verzi….

”Dacă mai puneam și 1.000 de MW de la Complexul Energetic Oltenia, nu mai aveam nevoie de importuri. Pentru că nu numai la Complexul Energetic Hunedoara se întâmplă lucruri. La Complexul Oltenia, din 3.500 MW putere instalată, ei merg cu 1.600MW, pe criza asta energetică, pentru că nu-i lasă Ministerul Energiei să producă mai mult. În felul acesta au făcut loc în piață austriecilor de la OMV Petrom și importului, care vine tot din Austria”

Cristian Istoc-Presedintele Sindicatului “Solidaritatea” citat de National.

urmind ca in pasul urmator, aceiasi care au creat criza, sa apara pe post de salvatori, readucind preturile la “normal” dar un normal dublu fata de costuri, daca este sa ne referim la electricitate, caci pretul energiei electrice nu ar trebui sa depaseasca 80 bani/kwh la consumatorul casnic asa cum a fost anuntata tardiv, pentru doar doua luni de primul Ministru Ciuca.

Criza pe piata gazelor naturale

La gaz, pentru a se crea criza dar si petru a se mari profiturile, s-a procedat intr-un mod similar. Mai intii prin Legea 155 din Iulie 2020 s-a scos din Legea nr.123 a energiei si gazelor naturale valoarea procentuala a stocului minim, de 30 % din valoare productiei anuale, pe care producatorii trebuiau sa o constituie in depozitele subterane.

Este de precizat ca din lege s-a scos numai procentajul, dar obligatia constituirii unui stoc minim, inclusiv pentru asigurarea suportabilitatii preturilor, a ramas, specificata in art.75 si 84 :

j) să constituie în depozitele de înmagazinare subterane un stoc minim sau să asigure achiziția de gaze, inclusiv din import, pentru cantitățile necesare operării și asigurării echilibrului fizic al sistemului de transport, conform reglementărilor specifice aprobate de ANRE;

q) să constituie în depozitele de înmagazinare subterană un stoc minim de gaze naturale la nivelul necesar pentru asigurarea continuității în alimentarea cu gaze naturale a clienților săi și suportabilității prețului de către aceștia, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

In mod eronat site-urile de stiri, chiar si cele specializate, au publicat ca obligatia de a stoca cantiatea de gaze ceruta in mod explicit de catre cele doua articole de lege ar fi disparut intrucit…disparuse cu totul din normativele ANRE !!!

Evolutia pretului la gaze naturale-2021

Consecinta a fost ca in preajma iernii depozitele de gaze erau pline in proportie de doar 53 %, spre deosebire de anii anteriori cind aceasta se apropia de 90 %. Asta in timp ce in mod firesc, pe fondul amplificarii coflictului din Rusia, pretul gazului natural a continuat sa creasca stabilizindu-se la 100 dolari/MWH la bursa de la Viena, de citeva ori mai mare decit gazul de pe continentul american sau chiar fata de cel din Europa, in urma cu un an de zile.

Urmarea o cunosc acum toti romanii si o resimt in portofelele tot mai goale. Acelasi lucru este resimtit si de companiile mai mari sau mai mici, intrebarea care se pune in acest context fiind : cine pe cine sanctioneaza economic, si cit conteaza pentru Rusia amenintarea cu sanctiuni economice, relativ la amenintarea la adresa securitatii acesteia pe care ar pune-o o eventuala aderare a Ucrainei la NATO ?

Va urma

2. Criza demografica

3. Criza sociala

4. Criza financiara

5. Criza democratiei

6. Criza politica

7. Disolutia statului. Statul esuat.

8. Criza economica si deteriorarea constanta a balantei de plati.

9. Criza alimentara