Conform legislatiei romanesti in vigoare, inca, dar niciodata aplicata, programul pentru transportorul Piranha V ar fi trebuit sa conduca la obtinerea si implementarea unui offset de minim 80 %. Reamintesc, ca de fiecare data, nu, nu, nu “PSD-ul e de vina”, ca offset inseamna export si investitii, si nicidecum “fabricat in Romania” si mentenanta”, si prin aceasta dezvoltare durabila si rezilienta.
“Toate celelalte contracte…vor RESPECTA legea offset-ului” , declara Ministrul Apararii din 2017, folkloristul Mihai Fifor, referindu-se in mod specific si la contractul Piranha V, contractele excluse fiind cele cunoscute sub denumirea G2G, pentru care CSAT-ul condus de Presedintele Klaus Iohannis introdusese o derogare la propunerea Sefului Statului Major General de atunci, Ionel Nicolae Ciuca, a ministrului apararii Mihai Motoc, preluat uterior de EDA ( European Defence Agency ) si prim ministrului Dacian Ciolos, fost comisar european si actual presedinte al grupului de europarlamentari cunsocuti sub denumirea de Renew Europe, alegind impreuna cu ministrul Economiei Costin Borc, cu ministrul de Finante Anca Dragu, ca Romania sa fie altfel.
Piranha V-Comisia Europeana Investigheaza un offset care nu exista
Aflam astfel dintr-un recent articol, aparut in revista Newsweek Romania, ca Departamentul pentru Industria de Aparare si Spatiu al Comisiei Europene a deschis o procedura pilot de “dialog informal” cu Guvernul Romaniei, pentru a obtine mai multe date legate de implementarea unui prezumtiv program de offset, legata de achizitia pentru transportorul Piranha V, Comisia fiind preocupata de potentialele beneficii economice pe care le-ar putea obtine Romania, incalcind astfel intentia ( retineti, intentia si nu litera ) primei Directive supranationale, Directiva 2009/81/EC :
„Serviciile Comisiei ar dori să atragă atenția autorităților române asupra cerințelor specific legate de achiziționarea de vehicule blindate Piranha. Informațiile de care dispun serviciile Comisiei sugerează că și în acest caz a fost pus în aplicare un program de compensare în legătură cu achizițiile publice respective. Se pare că ofertantul câștigător, societatea americană General Dynamics European Land Systems (GDELS) s-a angajat să producă majoritatea vehiculelor blindate în România în cadrul unui acord de cooperare strategică cu societatea Uzina Mecanică București și să transfere tehnologii către entități românești”.
Directoratul General-Departamentul pentru Industria de Aparare si Spatiu-DEFIS-Comisia Europeana
Directiva 2009/81/EC-Trecerea in ilegalitate a offsetului
Asa cum am prezentat intr-un articol precedent, prima DIRECTIVA cu un caracter supranational emisa de Comisia Europeana, a fost rau famata Directiva 2009/81/EC, prin care se incerca interzicerea aplicarii offsetului ca o conditie in achizitiile de tehnica militara.
Din lectura paragrafului de mai sus, publicat si in facsimil in paginile revistei Newsweek, se poate presupune ca preocuparea “serviciilor” ( se pare ca si la Brussels exista “servicii”…) Comisiei, este indreptata strict in directia hartuirii si intimidarii unui stat suveran, pentru a impune restrictionarea aplicarii offsetului, sau, cu cuvintele Elzbietey Bienkowska, “TRANSPUNERII CORECTE A DIRECTIVEI”.
Pentru ca, asa cum mentionam, D81 nu interzice offsetul in mod explicit, de fapt nu face nici un fel de referinta la acesta, caci dpv juridic nici nu ar putea sa faca acest lucru, aceasta anomalie fiind ascunsa la nivelul procedurilor de implementare, acolo unde se uzeaza de intrebuintarea contopistilor din “serviciile” Comisiei, niste instrumente oarbe procedind asemenea comisarilor sovietici din anii 50-60 la intimidarea si hartuirea statelor membre, asa cum am vazut din precedentele articole.
Surprinzator insa, autorul articolului din Newsweek, Petru Zoltan, un reporter cu o buna documentare in domeniul achizitiilor practicate de MApN, se arata putin interesat de acest subiect, si trimite cititorul direct in zona prezentarii unor informatii concrete legate de contractul in sine. Sunt sigur ca Petru Zoltan cunoaste aspectele de mai sus, insa din citirea articolului ( pentru cei 1 % care citesc dintre cei 1 % la care ajunge articolul ) s-ar putea trage concluzia eronata ca “serviciile” si Comisia Europeana ar fi cumva interesate de buna aplicare a offsetului, cu toate beneficiile ce decurg de aici, ceea ce nu este cazul.
In cazul legat de transportorul Piranha V, ca si in celelalte cazuri de achizitii, corvete, camioane, rachete, interesele tarilor care au un cuvint se spus in Comisia Europeana, si in special Germania, cit si cele ale conducatorilor Romaniei si ale celor de la cirma MApN, sunt convergente.
Nu vor descoperi nici o urma de offset in afara de cel din discursul politicienilor.
Din acest punct de vedere Comisia Europeana nu are de ce sa-si faca probleme, nu va gasi nici un fel de offset, decit la nivel declarativ, politicianist, nu numai in acest contract dar si la restul contractelor de achizitii. Nu va exista nici un fel de transfer de tehnologie, nici un fel de investitii si nici un fel de competitie creata prin dezvoltarea de furnizori la nivelul SME. Insa este posibil ca “serviciile” Comisiei Europene sa se fi lasat influentate de declaratiile bombastice ale oficialilor romani, Ciuca, Popescu si Orban si ale celor de la firma GDELS.
Inducerea in eroare si incalcarea legislatiei nationale
Preocuparea Comisiei Europene nu pare sa fie asadar nerealizarea programului de “fabricat in Romania”, impropriu prezentat de MApN drept offset ( compensare industriala ), ci solicitarea si implementarea unui presupus offset, care ar contaveni intetiilor Directivei 81,ceea ce nu este cazul.
Apare paradoxal faptul ca, prin axarea exclusiva a preocuparilor de mentinere a legalitatii pe eliminarea offsetului, “serviciile” Comisiei Europene uita tocmai esentialul, care este capturat si in in transpunerea in legislatia nationala, Legea 195/2012, a acestei Directive, si anume incalcarea principiilor concurentei si nediscrminarii, prin atribuirea directa a acestui contract firmei GDELS, prin invocarea unor false argumente, care nu vor putea fi sustinute in nici o instanta din lumea civilizata. Este poate si motivul pentru care de trei ani de zile nu am mai auzit nimic despre sesizarea pe care am trimis-o la parchet, pentru a fi lasata sa zaca in vreun sertar pina ce faptele se vor prescrie. In cazul in care nu a fost deja inchisa de PICCJ.
Sesizarea Parchetului Militar pentru multiple incalcari ale legii
Comentariile pe care le-am trimis la MApN, pe care le-am prezentat intr-un articol precedent, in care avertizam asupra incalcarilor privind legislatiei metionate mai sus si prin aceasta a comiterii unui abuz in serviciu au ramas fara nici o urmare. La fel si corespondenta purtaa cu Presedintia si CSAT pe care o voi prezenta in curind.
Era timpul sa ma adresez Parchetului, la fel cum o facusem si in cazul corvetelor. Mai jos este sesizarea trimisa Parchetului Curtii de Apel de pe linga ICCJ, pentru potentiale fapte de abuz in serviciu, fals intelectual si obtinere ilegala de fonduri. Partea de interes, incalcarea articolului 2 coroborat cu art.20 (1) din legea 195, este scoasa in evidenta cu caractere de culoare rosie incepind de pe pagina 7. Un caz grosolan de abuz in serviciu care iata va aduce Romaniei prejudicii suplimentare pe linga cele care au rezultat din alocarea fara licitatie, fara a respecta libera concurenta si a obtie conditiile economice cele mai bune, asa cum fac toate statele mai mult si mai putin dezvoltate.
Un cartof prea fierbinte
Dupa ce ma anunta printr-o adresa oficiala de deschiderea unui dosar, Parchetul Militar de pe linga Curtea Militara de Apel emite o ordonanta prin care declina dosarul catre PICCJ. Cu totul eronat insa, Procurorul militar mentionez ca as fi aratat ca detin detalii suplimentare referitoare la comiterea infractiunii de tradare. Nu stiu daca din graba sau cu intentia de a tulbura apele si a oferi o portita de clasare sau suspendare a cercetarilor. Oricum, ceea ce este cert este faptul ca in aproape 3 ani de zile nu s-a intimplat nimic in acest dosar. Pina acum.
Surprinde de asemenea ca Procurorul Militar a considerat irelevant sa sublinieze in Ordonanta incalcarea celor doua articole din Legea 195, mentionate mai sus, care ar fi fost usor de probat intr-o perioada scurta de timp, si ar fi permis luarea unei decizii in privinta infractiunilor de abuz in serviciu si fals intelectual.
Asta nu inseamna ca nu imi mentin parerea ca aceste fapte sunt cel mai aproape de notiunea de tradare, desi datorita definitiei din Codul Penal este imposibil de demonstrat o asemenea fapta in lipsa unei stari de razboi si mai ales a “colaborarii cu inamicul”.