Romania alege sa fie altfel. Partenariatul strategic, singurul plan.

Industrie Legislatie Politica de Aparare Programe Romania 3308

Motto : O natiune nu trebuie sa se hraneasca din asteptari vagi la adresa partenerilor sau sa cada in dependenta fata de acestea, asteptind sa fie salvata de parteneri. Asemenea asteptari si dependenta implica pericolul nu numai de a sadi un sens de iresponsabilitate fata de apararea nationala in rindul populatiei, dar si acela al degenerarii spiritului national….Este necesar sa stabilim un system de aparare autonom cu scopul de a de apara tara prin noi insine si de a dezvolta mijloacele unei cooperari mutual benefice in cadrul unui consens national. Carta Alba a Apararii, Japonia, 1970

Rezilienta, un atribut al natiunilor suverane

Ce pot avea in comun Grecia, Marocul, Slovacia si Bulgaria? Si cu ce este diferita Romania ? Nu numai fata de acestea, dar si fata de Polonia, Belgia, Olanda, Danemarca sau Norvegia ? Sau chiar Statele Unite ale Americii ? sau Arabia Saudita ? Emiratele Arabe Unite ? Canada ?

In mod normal, Romania ar fi trebuit sa aiba in dotare, inca de la inceputul anilor 2010, cel putin 24-36 avioane din generatia 4, capabile sa se angajeze cu sorti de izbinda, intr-o lupta aeriana cu avioanele rusesti de generatia a 4-a si 4+, MiG 29 SMT, SU-30 MK sau SU-35 si MiG35.

Si, desi a avut oferte avantajoase in acest sens de la firmele Lockheed Martin, Eurofighter si Saab, ultimele doua incluzind offset de 100 %, Guvernul Romaniei, de la acea data, a optat pentru achizitionarea unui lot de 12 avioane F-16 A/B Block 15 uzate, din Portugalia, care au fost prezentate ca fiind “modernizate” si aduse la “acelasi standard cu unele noi “, desi, dupa cum am vazut deja, performantele lor sunt semnificativ inferioare, atit avioanelor din generatia a 4a, F-16 C/D Block 50/52, cit mai ales celor din generatia 4+, F-16 Block 70/72, SAAB Grippen C/D MS20 sau Eurofighter Typhoon sau potentialelor adversare produse de Sukhoy si Mikoyan.

Inceputul anilor 2000-Versiunea C/D Block 52+ este standardul de achizitie al avioanelor F-16

In acea perioada atit Grecia in 2005 cit si Marocul in 2007 urmasera exemplul Poloniei si comandasera avioane F-16 de ultima generatie, Block 50/52+, echipate cu radarul APG-68 V(9) si cu “dubla” HMCS/AIM-9X pentru lupta aeriana. In plus, in cazul Greciei, in notificarea trimisa Congresului de catre DSCA ( Defence Security Cooperation Agency), din cadrul Departamentului de Stat, se mentiona ca “offseturile ( compensarile industriale) sunt de asteptat”.

De remarcat ca, la acea data, nu s-a pus problema obtinerii unor compensari industriale de catre partea marocana, motivul principal fiind lipsa unei experiente industriale in acest domeniu, aceasta continuind si in prezent, in pofida unui buget substantial dedicat apararii si achizitiilor de tehnica militara, care au inclus printre altele 1 fregata clasa FREMM, 3 fregate din clasa Sigma, 400 Tancuri Abrams, 400 tunuri 155 mm autopropulsate sau avioane MIRAGE si F-5.

Anii 2015-2020: Block 72V cu radarul AESA APG-83. Si offset.

Incepind cu anul 2017, cele doua tari mentionate mai sus, carora li s-au adaugat, din Estul Europei, Slovacia si Bulgaria, au plasat noi comenzi, fie de modernizare, in cazul Greciei, fie de modernizare si achizitie in cazul Marocului, fie de achizitie in cazul Slovaciei si Bulgariei, pentru a-si dota flota militara cu avioane F-16 de ultima generatie, Block 70/72V, toate aceste achizitii avind un numitor comun, offsetul, chiar si in cazul Marocului acum, hotarit sa investeasca si sa-si dezvolte o industrie de aparare.

Nu ma voi opri la calitatea compensarilor industriale, intrucit in afara Greciei si a Bulgariei nu se cunoaste prea mult. Ceea ce vreau sa remarc este numitorul comun care caracterizeaza aceste 4 achizitii si cum a fost el descris in notificarile trimise catre aprobare Congresului :

a) Grecia : “Este un lucru obisnuit ca Grecia sa ceara compensari industriale (offsets).  Orice acord de offset va fi definit in negocierile dintre statul grec si contractor.”

De remarcat ca in cazul Greciei, cotractul se rezuma la procurarea a 123 kituri de modernizare la varianta Block 52V, in valoare de 2.4 miliarde de dolari si nu a unor avioane noi.

b) Slovacia ( 14 avioane F-16 Block 72V, armament si suport logistic) :”Nu se cunosc acorduri de offset legate de aceasta achizitie totusi este de asteptat ca Slovacia sa ceara un anumit procentaj de participare industriala. Orice acord de offset va fi definit intre cumparator si contractor.”

c) Maroc ( Achizitie 25 Block 72V si modernizare 23 Block 52 la varianta V) : “Cumparatorul cere de obicei compensari industriale (offsets). Orice acord de offset va fi definit intre cumparator si contractor.”

d) Bulgaria ( 8 avioane Block 72 V, armament si support logistic): Desi Bulgaria a cerut offset, initial LM a declarat ca nu va furniza nici un fel de compensari industriale. Notificarea transmisa Congresului contine un sec : NU se cunosc acorduri de offset legate de aceasta achizitie. Firma LM a declarat insa ca va investi in deschiderea unui centru de intretinere si reparatii ( MRO), in asa fel incit Bulgaria sa fie in masura sa asigure intretinerea aparatelor cumparatepe toata durata ciclului de viata. ( Ref. 5)

Romania spune NU offsetului la contractele FMS si devine total dependenta de ajutorul extern.

Achizitia celor 12 avioane F-16 de la firma OGMA din Portugalia s-ar fi facut printr-un acord guvern la guvern, pe baza Legii 240 din 2013. Furniturile, cca 460 milioane de dolari, au fost achizitionate de statul roman, printr-un acord de tip FMS, similar cu cel al Greciei, de mai sus. Doar ca Grecia a cerut offset 100 %, Romania nimic, desi institutiile statului erau obligate prin lege, respectiv Legea 354/2003, privind operatiunile compensatorii.

In schimb, pentru a se proteja, institutiile implicate, Ministerul Apararii si Ministerul Economiei, au introdus in aceasta Lege, un articol, articolul 3 care prevedea :

Derularea contractelor de tip LOA prin Programul FMS se realizeaza cu respectarea cerintelor legislatiei Statelor Unite ale Americii si a directivelor Departamentului Apararii al Statelor Unite ale Americii, care reglementeaza administrarea si implementarea asistentei militare de securitate.”

care insa nu produce nici un fel de efecte, in sensul dorit de aceste doua institutii, intrucit nimic din legislatia americana nu interzice offsetul, intre companiile americane si cumparator in contractele de tip LOA/FMS, ci doar interzice Agentiilor guvernamentale sa devina parte la astfel de contracte.

Si mai grav insa, a fost introducerea unui paragraf aditional in Legea 354, a operatiunilor compensatorii, amendata prin Legea 20/2013, care interzicea offsetul in contractele guvern la guvern, cu adresabilitate contractele de tip FMS, desi aceasta nu era si nu este o cerinta in legislatia americana, asa cum au sustinut in mod eronat institutiile statului roman :

Art. 51. Prevederile art. 5 nu se aplica in cazul achizitiilor finantate din fonduri externe nerambursabile acordate
Guvernului Romaniei, pentru suma finantata, si nici in cazul contractelor atribuite de un guvern altui guvern.

2016-Ministerul Apararii dubleaza miza

In 27 Iulie 2016 este prezentat si aprobat in CSAT proiectul de modificare al L346/2006 de functionare a MApN, moment in care toate institutiile statului roman isi dau mina si aproba interzicerea offsetului in contractele guvern la guvern, o hotarire cu caracter de unicitate pe plan international, o pata stinjenitoare pe reputatia celor care au semnat un asemenea document, care este vadit neconstitutional, asa cum am transmis institutiilor implicate in promovarea si luarea acestei decizii, si asa cum voi prezenta in revenirile la aceasta analiza.

Loader Loading…
EAD Logo Taking too long?

Reload Reload document
| Open Open in new tab

Astfel la propunerea MApN si a guvernului in ansamblu se introduc in Legea de functionare a MApN urmatoarele paragrafe :

Art. 61. ‒ (1) Ministerul Apărării Naţionale este împuternicit să reprezinte Guvernul României pentru negocierea, semnarea şi derularea acordurilor sau contractelor privind asistența de securitate acordată de către guverne străine şi/sau organizații internaţionale.

(2) Achizițiile de produse, servicii şi/sau lucrări în cadrul acordurilor sau contractelor prevăzute la alin. (1) se desfășoară în conformitate cu procedurile specifice stabilite de guvernele străine şi/sau organizațiile internaţionale care acordă asistența de securitate.

(3) Produsele, serviciile şi/sau lucrările furnizate/prestate/ executate în cadrul acestor acorduri sau contracte sunt exceptate de la aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 189/2002 privind operațiunile compensatorii referitoare la contractele de achiziții pentru nevoi de apărare, ordine publică şi siguranță națională, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 354/2003, cu modificările şi completările ulterioare.

Ce putem remarca ?

La art. 60(2), Guvernul Romaniei si CSAT-ul renunta la un atribut al suveranitatii nationale, inscrisa in Constitutie, si legifereaza pe teritoriul Romaniei suprematia legislatiei unor terte tari. De remarcat ca prin “asistenta de securitate” se intelege pur si simplu vinzarea de echipament militar.

La art. 60(3) Guvernul Romaniei si CSAT-ul interzic aplicarea offsetului la “produse, servicii, lucrari” contractate prin acorduri si contracte cu guverne straine. Ca sa fie mai sigur. Pentru ca mai pot aparea si persoane care sa demonstreze ca legislatia straina NU INTERZICE offsetul, asa cum s-a intimplat ulterior…

SI pentru a asterne o cortina de fier cit mai opaca peste aceste acorduri, se mandateaza MApN sa reprezinte Guvernul Romaniei, dind practic mina libera Ministrului Apararii si generalilor din MApN sa dispuna discretionar de fondurile destinate inzestrarii, astfel ca imediat dupa trecerea pe repede inainte a legii prin Parlament, nu a fost de mirare sa-l fi auzit pe ministrul de atunci iesind cu declaratii despre cumpararea de submarine si tancuri si elicoptere si rachete antinava si toate prin contracte guvern la guvern, pentru ca sunt cele mai bune, spunea el.

Aceasta maniera de cheltuire a banului public, pentru acest gen de achizitii, este fara precedent si fara comparatie in rindul tarilor democratice, asa dupa cum am vazut in cazurile Poloniei, Elvetiei sau Danemarcei si dupa cum o sa vedem in continuare in multe alte cazuri. In Canada de exemplu, achizitia nici macar nu este desfasurata de militari, ci de un organism complet civil tocmai pentru a asigura maximizarea a ceea ce se cheama “Beneficii Industriale Regionale”.

Parteneriatul strategic, singurul plan de aparare-o abordare tehnocrata

Era perioada in care Ministrul Economiei de atunci, si semnatar al Hotaririi CSAT, facea declaratii in favoarea dezvoltarii unor clustere industriale, pentru restartarea si “re-industrializarea” tarii. O declaratie corecta care odata pusa in practica ar fi putut sa asigure treptat cresterea rezilientei in fata unor agresiuni externe.

Ori, daca s-ar fi dorit intr-adevar acest lucru, ce pirghie ar fi fost mai nimerita decit offsetul, asa cum am vazut in cazul clusterului industrial cunoscut sub numele de Aviation Valley din Polonia, rezultat din multiplele programe de offset practicate de Polonia, vizitata si de ministrul in cauza ?

Loader Loading…
EAD Logo Taking too long?

Reload Reload document
| Open Open in new tab

Nu se poate spune ca Primul Ministru de atunci nu ar fi stiut despre inportanta offsetului si ca a semnat proiectul de schimbare a L346/2006 si interzicerii offsetului in contractele G2G in necunostinta de cauza.

Mi s-a confirmat de catre purtatorul de cuvint, inca din Februarie 2016, ca e-mailul cu comentarii la situatia offsetului ii parvenise. Nu se poate spune nici ca Ministerul Apararii nu a stiut, pentru ca si acolo am trimis comentarii la legislatia promovata, inca dinainte ca aceasta sa fie aprobata anul urmator, dupa ce fusese blocata de Parlament datorita diferentei de culoare politica.

Nu se poate spune nici ca CSAT-ul sau Institutia Prezidentiala nu au stiut, pentru ca si acolo am trimis memorii, insa nici una dintre aceste institutii nu a furnizat la vremea respectiva vreun raspuns concludent.

Mai mult, desi offsetul genereaza un impact semnificativ, cel putin asa il considera 99 % dintre tarile de pe planeta, in domeniile financiar, bugetar, economic, social, intreprinderi mici si mijlocii, in expunerea de motive care a acompaniat Proiectul de Lege trimis la Parlament, nu s-a mentionat nimic nici referitor la aceasta schimbare legislativa, nici la impactul asupra acestor domenii. Locul a ramas pur si simplu gol, expunerea de motive, pentru a avea cit mai mare greutate probabil, fiind semnata chiar de catre Primul Ministru de atunci, dupa cum se poate vedea in copia documentului de mai sus.

Oficialii MApN se incurca in explicatii

Am vazut intr-un articol precedent cum Ministrul Apararii oferea informatii eronate in Parlament, unde declara ca Offsetul in contractele de la guvern la guvern este interzis de catre legislatia europeana. In orice tara civilizata, europeana, democratica, aceasta ar fi atras demisia sau demiterea automata a acestuia.

Nu si in Romania. Pentru ca Romania este altfel. Este ceea ce au incercat sa-mi argumenteze oficialii MApN in raspunsurile primite la memoriile pe care le-am transmis, dupa ce initial au sustinut ca “Legislatia americana interzice offsetul in contractele de tip LOA/FMS”, ceea vom vedea este complet fals, asa cum le-am explicat ulterior si acestora. Raspunsul lor final a fost naucitor, si-l voi prezenta intr-o analiza viitoare.

Si intrebarea, “De ce este Romania altfel”, ramane. Pentru ca raspunsul, pe cit este de simplu, pe atit este de neplacut si stinjenitor pentru cei care hotarasc destinul acestei tari, si de aceea el trebuie bine fundamentat. Si este. Doar ca cere timp pentru a fi pus in pagina si redactat.

Referinte

(1) https://www.militaryaerospace.com/home/article/16713160/greek-air-force-buys-lockheed-martin-f16-fighter-jets

(2) http://www.defense-aerospace.com/articles-view/release/3/89372/morocco-to-pay-%242.4-billion-for-24-f_16c-fighters.html

(3) https://www.defenseindustrydaily.com/greek-f16-weapons-sale-clearing-for-takeoff-01397/

(4) https://www.dsca.mil/major-arms-sales/government-greece-upgrade-f-16-aircraft-f-16-block-v-configuration

(5)https://www.novinite.com/articles/196399/Lockheed+Martin+Promised+a+Base+for+Repairs+to+the+F-16+in+Bulgaria

(6) https://www.moroccoworldnews.com/2019/11/287218/morocco-to-shift-toward-military-industrialization-seek-regional-supremacy/

(7) http://www.f-16.net/f-16_users_article2.html

(8) https://www.dsca.mil/major-arms-sales/morocco-f-16-block-52-upgrade-f-16v-configuration

(9) https://www.dsca.mil/major-arms-sales/romania-weapons-equipment-and-support-f-16-block-15-mlu-aircraft

(10) Legea de modificare a L346/2006

2 Comments

  1. Parole, parole. Problema ofsetului a fost respinsă încă din 92, cand marii beneficiari ai înzestrării armatei, cei din GIARA și ROMARM (nimeni alții din foștii securisti acoperiți care se ocupau de exportul de armament pe vremea lui Ceausescu) s-au arătat deranjați la culme de introducerea acestei proceduri, care implica o transparență 100% în relatiiĺe dintre parteneri și respectarea milimetrice a acordurilor și de aceea au trecut la varianta “modernizare”.
    Nu va pierdeți vremea, “partenerul strategic israelian” are reprezentanți încă puternici în MApN, iar prin ultima modificare a statutului Departamentului Armament, transformat în direcție a SMAp, a dat loviturii de moarte viitorului înzestrării AR, care din 2017 are resurse epuizată la avioane, fregate și celelalte relicve din domeniu.
    În rest, și Ciuc a și Iohannis a devenit marionete în mână acestor jongleori, care, în condițiile acestor frământări în viață internațională determinate de Covit, au libertate de acțiune nelimitată.
    Urmăriți și tineti-ne la curent. Nu ca am putea avea vreun cuvant de spus, dar asa, for funny.

  2. Pingback:Când A Spus Ministrul Apărării Adevărul ? - Vocea Romanului

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.