Incompetenta sau Iresponsabilitate ? Offsetul interzis prin lege.

Offsetul interzis prin lege ? Greu de crezut, insa acest lucru se intimpla in Romania. Si mai greu de crezut, asa dupa cum vom vedea, este ca aceasta modificare legislativa a fost introduse in lege de catre guvernul tehnocrat, cel de care se legau sperantele romanilor pentru schimbarea directiei din subdezvoltarea cronica pe care este angajata Romania. O schimbare e drept de jure la o situatie de facto generata de impotrivirea sistemului la aplicarea Legii 354/2003 care stabilea neechivoc ca toate contractele de achizitii in valoare de peste 10 milioane de dolari trebuiau sa fie insotite de contracte de offset cu o valoare de minim 80 % din valoarea acestuia.

In 28 Ianuarie 2018, comisarul supra-national Elżbieta Bieńkowska, anunta deschiderea procedurilor de infringement impotriva a 5 state membre, pentru presupuse incalcari ale primei Directive cu caracter supranational, pe care Comisia Europeana a emis-o inca din 2009, si pe care majoritatea statelor au repudiat-o inca de la inceput, deja rau famata Directiva 2009/81/EC, prin care se incerca acreditarea unui refren care repetat la infinit a ajuns sa fie acceptat face value de catre generatiile tinere, “pro-europene” : off-setul are un caracter discriminatoriu, restrictiv etc., nimic valid din punct de vedere juridic, asa cum au constatat toate studiile dedicate acestei controversate Directive.

Se poate observa dealtfel din textul acuzatiei de infringement, ca daca in cazul Italiei, Poloniei sau Portugaliei, se putea constata o incalcare a principiului nediscriminarii din art. 25 al directivei, prin acordarea prin atribuire directa a unor contracte catre operatorii economici interni, in cazul Olandei si Danemarcei era vorba doar de un caz tipic de hartuire, caci nimic din textul Directivei 81 nu interzice in mod explicit aplicarea offsetului pentru simplul fapt ca, din punct de vedere juridic, nu ar putea face acest lucru.

Nu i-a ramas asadar Elzbietey Bienkovska decit sa isi exprime “ingrijorarea ca cele doua tari ar fi impus cerinte de offset “nejustificate”, ….intrucit ” cerintele de offset sunt cerinte restrictive care creaza dificultati in miscarea bunurilor si serviciilor si sunt incompatibile atit cu tratatul Uniunii Europene si si cu transpunerea CORECTA a Directivei” fara a putea insa furniza nici un pararagraf din Directiva drept referinta din simplul motiv ca el…nu exista. Aplicarea offsetului fiind lasata la aprecierea statelor membre, atita timp cit se respecta citeva principiile din articolul 25.

Va veti intreba atunci, ce exista ? Buna intrebare. Exista…proceduri, ghid, de aplicare insa acesta nu are consecinte legale. Acolo s-a incercat impunerea unor conditii restrictive in defavoarea tarilor mici, pe care asa cum spuneam acestea le-au repudiat din start si ati vazut deja cazurile Danemarcei si Elvetiei.

In Martie anul urmator deja Comisia inchisese cazurile deschise impotriva Poloniei si Portugaliei in urma “unui dialog constructiv si angajamentelor primite de la acestea. De notat multitudinea de cazuri de infringement in toate domeniile. In Iunie tot in urma “unui dialog constructiv” a “clarificarilor si masurilor luate” a fost inchis si cazul impotriva Italiei.

In Octombrie 2019, Comisia Europeana parea sa fie gata sa cedeze in fata argumentelor Danemarcei si Olandei,primite ca raspuns la alegatiile Comisiei privind folosirea nejustificata a offsetului in baza interpretarilor Directivei 81. Ezitarea comisiei se datora subtirimii suportului legal in fata unei decizii a Curtii Europene de justitie, intr-un caz in care ar fi fost implicata interpretarea art.346 din TFUE.

Este de remarcat ca Ministerul Apararii din Romania a invocat cit se poate de viguros aplicabilitatea art.346, atunci cind a intentionat sa faca exceptie de la principiile sanatoase ale acestei Directive, in incercarea de a atribui contracte fara licitatie si fara a face macar cereri de oferta cum a fost cazul corvetelor si transportoarelor Piranha. Nu la fel de viguros insa s-a intimplat in cazul promovarii interesului esential de securitate reprezentat de necesitatea folosirii offsetului, ca modalitate de dezvoltare a industriei de aparare, si crestere a rezilientei sistemului de aparare, asa cum o fac toate celelalte state.

As putea spune, dimpotriva, institutiile statului roman, Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Economiei, Institutia Prezidentiala, Institutia Primului Ministru, majoritatea actorilor politici de la Bucuresti si Brusseles, si-au dat mina chiar, in a nega folosirea excluderilor de la aceasta directiva, pe care la rindul lor le-au neutralizat in legislatia nationala.

Loader Loading…
EAD Logo Taking too long?

Reload Reload document
| Open Open in new tab

Astfel, desi in art.12, litera (f) se specifica cit se poate de clar ca contractele guvern la guvern sunt EXCLUSE de la aplicarea D81, Institutiile mentionate au promovat si aprobat in CSAT exact opusul, respectiv excluderea aplicarii offsetului contractelor guvern la guvern atunci cind au amendat Legea 346/2006 de functionare a MApN in vara anului 2016.

Atunci cind le-am semnalat aceasta situatie factorilor de decizie din MApN, mi-au raspuns ca…se conformau legislatiei americane, ceea ce era, asa dupa cum le-am demonstrat complet neadevarat. Mai grav insa este faptul ca acest gen de informatii lipsite de suport, neadevarate, ca sa nu spun mincinoase, au putut sa fie folosite apoi pentru a induce in eroare membrii guvernului, apoi CSAT-ul, apoi Parlametul, situatie sanctionata de Codul Penal. Sau, este posibil ca acestia sa fi actionat la comanda politica, insa din spatiul public lipseste cu desavirsire orice declaratie politica in acest sens.

In aceste conditii este normal sa te intrebi daca actualul Ministru al Apararii, generalul (r.) Nicolae-Ionel Ciuca era doar incompetent sau pur si simplu inducea parlamentarii din comisiile de specialitate in eroare, atunci cind afirma la audierile pentru sustinerea in pas alergator a candidaturii de ministru, sub privirile generalului de intendenta Zisu, nici mai mult nici mai putin ca : “Offsetul in contractele G2G nu poate fi concretizat in legislatia nationala pentru ca este legiferat la nivelul UE”, vezi inregistrarea incepind de la min 38.

Sa nu stie oare fostul Sef al Statului Major General ca tocmai domnia sa, cu ofiterii din subordine la acea data, au legiferat practic interzicerea offsetului la contractele G2G ??? Sau ca nu exista nici o alta prevedere la nivel european alta decit cea din D81 care practic inlesneste offsetul prin excluderea aplicabilitatii acesteia ?

De notat ca inainte de iesirea din UE a Marii Britanii, sase tari, Franta, Germania, Italia, Suedia si Spania, aveau o pondere de aproape 90 % din productia de armament din Europa, angajind direct 500,000 persoane si alte 1.2 milioane indirect, la o cifra de afaceri de peste 90 miliarde de Euro.

Romania practic nu mai are o industrie de aparare, iar industria de aviatie isi trage ultimele suflari. In tot acest timp Guvernul incearca sa mascheze aceasta situatie cu un val de ceremonii propagandistice, de dezinformare si manipulare a realitatii.

Referinte

(1)https://www.researchgate.net/publication/333878793_The_Directive_200981EC_on_Defence_and_Security_Procurement_under_Scrutiny

(2) http://lup.lub.lu.se/luur/download?func=downloadFile&recordOId=8937078&fileOId=8938275

(3)https://www.parlament.gv.at/PAKT/EU/XXVI/EU/07/06/EU_70644/imfname_10914541.pdf

(4) https://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2009:216:0076:0136:en:PDF

(5) https://cto-offset.com/headline/ec-infringement-ruling-set-to-favour-netherlands-and-denmark/

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Next Post

Aventuri la Marea Neagra-Nu nisip si soare,doar baze militare

Thu May 28 , 2020
Baza Militara Mihail Kogalniceanu urmeaza, daca planul MApN va primi unda verde, sa devina una dintre sau cea mai mare “baza militara din sud-estul Europei”. Ca orice decizie de acest gen, geneza ei va ramine imbracata intr-o aura de mister si un “parfum” greu, emanat de mentalitatea de cazarma care se introneaza pe zi ce trece la Bucuresti, sub patronajul presedintelui CSAT si al Romaniei. In anul 1979, pe Aeroportul Kogalniceanu au aterizat/decolat aproape 800,000 de turisti, majoritatea straini. La distanta de aproape 40 ani, in 2017 pe Aeroportul comercial Kogalniceanu mai aterizau doar 125,000 pasageri. Daca consideram sezonul estival ca avind 100 zile asta ar […]