La mijlocul anilor 90, eram surprins sa citesc in presa de specialitate ca, in cursul exercitiilor comune efectuate de tarile NATO, avioanele F-16 A/B OCU, din dotarea forteleor aeriene daneze, norvegiene, olandeze, erau pur si simplu surclasate in lupta aeriana de MiG-29-urile Luftwaffe, ramase mostenire de la defuncta Germanie Democrata.
Iata cum descrie locotenent comandorul Johann Koeck, comandantul escadrilei de Mig-29, rezultatul acestor exercitii comune cit si reactia pilotilor de F-16 :
“But when all that is said and done, the MiG-29 is a superb fighter for close-in combat, even compared with aircraft like the F-15, F-16 and F/A-18. This is due to the aircraft’s superb aerodynamics and helmet mounted sight. Inside ten nautical miles I’m hard to defeat, and with the IRST, helmet sight and ‘Archer’ I can’t be beaten. Period. Even against the latest Block 50 F-16s the MiG-29 is virtually invulnerable in the close-in scenario. On one occasion I remember the F-16s did score some kills eventually, but only after taking 18 ‘Archers’. We didn’t operate kill removal (forcing ‘killed’ aircraft to leave the fight) since they’d have got no training value, we killed them too quickly. (Just as we might seldom have got close-in if they used their AMRAAMs BVR!) They couldn’t believe it at the debrief, they got up and left the room!”
Practic, in lupta aeriana, MiG-ul 29 german, o varianta mai slaba a MiG-29-ului rusesc, era imbatabil, chiar si in fata mai noilor F-16 C/D block 50. Doar dupa ce incasau peste o duzina de lovituri, avioanele F-16 reuseau sa marcheze si asta pentru ca nu erau retrase din lupta si se puteau pozitiona favorabil, in timp ce lupta continua.
Secretul l-a reprezentat pentru multa vreme combinatia IRST, casca cu dirijare a rachetei si racheta AA-11 cu achizitie “off-borresight”, cuplata la casca cu dirijare, oferind un unghi de pina la 60 grade pentru a realiza”lock-on-ul tintei”.
Strategia vestului, a Statelor Unite in special, bazata pe racheta BVR AIM-120 C-5/7, europenii dezvoltind intre timp racheta ASRAAM, pentru a contracara Archerul, a avut nevoie de o perioada de timp pentru a dezvolta o racheta cu capabilitati similare in lupta aeriana, pentru a inlocui AIM-9M si a oferi sanse comparabile avioanelor de tip F-16 si F-18 in fata flotei de SU-35 si MiG-29 SMT.
La ora actuala rachetele AIM-9X Block II ofera capabilitati similare, aria de angajare si raza de actiune fiind estimate ca similare rachetelor Python 4, ale firmei Rafael, care au fost proiectate sa depaseasca performantele rachetei AA-11 Archer.
Deocamdata flota romana, chiar si cu aceste “noi” second hand-uri ( urmeaza sa discutam despre versiunea Tape 6.5 si daca ea a fost adopata de Norvegia….), va ramine compusa din aceiasi “soimi orbi la vinatoare” , cu acelasi radar APG-66(v2). Intr-o confruntare BVR acestia vor fi lipsiti de sansa in fata avioanelor rusesti, ceea ce va face improbabila posibilitatea angajarii intr-o lupta aeriana, in care sa poata folosi o dotare ulterioara cu rachetele AIM-9X.
In aceasta situatie sper ca misiunile incredintate tinerilor piloti, aflati sub comanda comandorului Miclos, sa fie doar de atac la sol, caci altfel vor fi practic trimisi la o lupta lipsita de sanse din start. Iar toata aceasta achizitie va ramine doar ca o noua afacere lucrativa pentru firma Kongsberg, cea care va efectua revitalizarea acestor vechituri si clientii acesteia din Romania…
- 1) https://www.16va.be/mig-29_experience.htm
- 2) http://www.ausairpower.net/TE-Gen-4-AAM-97.html
- 3) https://www.thedrive.com/the-war-zone/29158/the-aim-9x-sidewinder-may-finally-evolve-into-a-completely-new-and-longer-range-missile