F-16 A/B Block 15 MLU-Soimul orb la vinatoare-II

Ar fi fost de asteptat ca planificatorii si decidentii politici si militari, implicati in procesul de achizitie al avioanelor F-16 Block 15 MLU, sa fi luat in considerare capabilitatile existente si viitoare ale aviatiei Federatiei Ruse, cit si strategia si tehnicile de lupta ale acesteia.

Insa, chiar si la o examinare sumara a caracteristicilor acestor avioane, vechi de trei decenii, si a standardului lor de echipare, se poate constata “arhaismul” acestora, sentiment care se adinceste, cu cit examinezi mai in detaliu performantele, dar mai ales echiparea lor.

Mi-am reamintit din nou spusele ministrului Dusa, cel care afirmase ca “armata de specialisti care se afla in spatele meu ma asigura ca un avion modernizat este un avion nou” si am avut o stringere de inima. Acei specialisti erau fostii mei colegi si nu cred ca vreunul dintre ei sa fi exprimat o asemenea parere…desi e posibil sa nu fi fost parerea “specialistului”, acolo fiind o alta discutie.

Rusia are la ora actuala peste 50 de SU-35 avind in plan sa mai adauge inca 4 escadrile pina in 2024. Are deasemenea in plan sa modernizeze cele peste 100 de SU-30 SM la standardul SM1 similar cu SU-35. E posibil intr-o analiza viitoare sa adaug acestei analize si aeronavele MIG-29SMT si MIG-35, in curs de introducere in Fortele Aeriene ale Federatiei Ruse.

Mi-am propus in aceasta scurta analiza sa fac o trecere in revista si un prim pas in a compara capabilitatile oferite de avioanele F-16 achizitionate de Romania cu cele aflate in dotarea Fortelor aeriene poloneze, ale celor care urmeaza sa fie achizitionate de Bulgaria si Slovacia, cit si cu a aeronavelor Eurofighter Typhoon din dotarea Fortelor aeriene italiene, spaniole, germane si britanice si cum se raporteaza acestea, la forta de care dispune in acest moment aviatia militara din Federatia Rusa.

Desi nu ma voi referi aici la partea de industrializare, doresc doar sa reamintesc ca Eurofighter -urile care fost oferite Romaniei, cu un offset de 100 %, care ar fi compensat de citeva ori costul mai crescut al orei de zbor, fata de aeronavele F-16, ar fi insemnat un prim pas pe calea restartarii si integrarii industriei de aviatie din Romania in cea europeana,

F-16 MLU-Capacitatea de detectie si vizibilitatea radar

Chiar daca radarul ramine sensorul principal, menit sa sigure suprematia in lupta aeriana, un element mai putin discutat este detectabilitatea si vizibilitatea proprie. Voi lasa pentru viitor o analiza a contramasurilor pasive si active si ma voi referi in aceasta analiza doar la elementul de vizibilitate caracterizat prin Suprafata Radar ( Radar Cross Section-RCS). Astfel, tabelul de mai jos prezinta si RCS-ul fiecarui tip de aeronava, pentru a intelege mai bine raza de detectie a radarelor asociata unor dimensiuni diferite, mergind de la 1m2 specific configuratiei “clean”, neainarmate, ale avioanelor de generatia 4+, inclusiv F-16 Block 52/70, la 5m2 pentru F-16 Block 15, si 10m2+ pentru avioane de transport sau bombardiere.

Analiza comparata capabilitati de detectie si lupta aeriana F-16 A/B Block 15 MLU Tape 5.2

Intr-o analiza publicata in 2004 de Forecast International performantele radarului APG-66 V(2) instalat pe Falcon-ul Block 15 MLU erau acreditate ca fiind “aproape” de varianta V(5) a APG-68 instalat la acea data be Block 50.

Evolutia radarului APG-68 pentru variantele F-16 C/D

Fata de varianta V(5), cea achizitionata de Polonia, V(9), are un range cu 30 % mai mare, care asigura utilizarea optima a performantelor AMRAAM-ului AIM 120-C-7, avioanele poloneze fiind astfel capabile sa tina piept amenintarilor reprezentate de variantele mai vechi de SU-27/30 si MiG-29, echipate cu radare Zhug si Bars. Si dupa cum se stie, intr-o decizie care poate parea controversata, Polonia s-a decis sa achizitioneze 36 avioane F-35 “invizibile”, fiecare dotate cu 4 rachete AMRAAM, versiunea C-7 deocamdata. De notat ca aceste avioane nu sunt inarmate cu rachete cu raza scurta de actiune AIM-9X, Sidewinder.

Este lesne de observat ,din tabelul de mai sus, superioritatea radarelor instalate pe cele doua avioane din generatia 4 +, de superioritatea aeriana, cu raze de cautare si descoperire mai mult decit duble fata de varianta Block 52, ceea ce le asigura folosirea optima a tipurilor de rachete cu raza medie si lunga de actiune cu care sunt echipate.

Din aceasta perspectiva, versiunea Block 70 procurata de Slovacia si Bulgaria ar putea avea probleme in a face fata avionalelor rusesti, chiar si in prezenta radarului AESA APG-83, derivat din APG-ului 81 instalat pe F-35, fiind neclar deocamdata in ce masura sistemul de racire cu lichid similar cu cel existent pe Block 60 ale UAE, ii va putea asigura functionarea la putere maxima pe intreaga durata a misiunii.

F-16 MLU Conectivitatea si coordonarea in retea

Am avut deja un prim contact cu datalinkul Link 16 si ceea ce inseamna coordonarea actiunilor de lupta la nivelul de retele de 2-4 avioane.

In varianta existenta pe aeronavele MLU, aceasta asigura doar comunicarea periodica, la interval de 13 secunde, fie la cerere fie in mod continuu, a imaginilor statice furnizate de radarul de bord, intr-o formatie de 4 avioane. Pilotul are posibilitatea sa desemneze tinte manual, atit pentru el cit si sa le transfere pentru celelalte avioane din formatie si sa le vizualizeze pe MFD ( Multi Functional Display) asa cum se vede din figura de mai jos.

In acelasi timp F-16 MLU este in masura sa primeasca informatii de la avioane “prietene”, echipate cu un radar mult mai puternic. Operarea in regim de “wingman” cu radarul stins, pentru a nu fi descoperit de sitstemele de detectie radar ale avioanelor inamice, ar avea totusi putine sanse de succes, avind in vedere “sectiunea radar” prea mare pentru acest tip de misiuni, care in viitor se preconizeaza a fi indeplinite de drone (loyal wingman)

F-16 MLU, Interfata om masina

Complexitatea “cimpului de lupta” aerian modern, nivelul ridicat de informatii furnizate de o arie de senzori extinsa, a facut ca accentul pe usurinta utilizarii acestora si pe gradul de automatizare din cabina, sa conduca la schimbari radicale la avioanele din generatia 4+ si 5 fata de cele din generatiile 3.5/4, din care face parte varianta A/B MLU, a avioanelor F-16 achizitionate de Romania.

Dupa cum am vazut, in cabina F-16 A/B desemnarea tintelor este facuta manual de catre pilot, cum la fel, de exemplu, sunt selectate si modurile radarului, fie pentru ceea ce se cheama BVR ( Beyond Visual Range ), care utilizeaza rachetele AMRAAM, fie cel de lupta aeriana (dogfight), care in varianta romaneasca utilizeaza varianta M, a short-range-ului Sidewider, cu ochire si lock-on realizate prin reticulul furnizat de radarul de bord .

La avioanele din generatia 4, se poate spune ca informatia este prelucrata pentru “awareness”, nu si pentru optimizarea si coordonarea in retea, de tipul “net centric”, a formatiilor de avioane, asigurata de conceptul “sensor fusion” la avioanele din generatia 4+/5. E momentul acum sa ne reamintim de nivelurile de integrare prezentate in articolul despre Link 16 si sa vizionam un scurt film despre sensorii integrati de un astfel de sistem, pentru a intelege mai bine complexitatea de informatii care este automatizata in cabina noilor avioane din generatiile 4+/5, de tipul Rafale, Eurofighter Typhoon, F-22, F-35, SU-35 si Mig-35.

Intr-o astfel de configuratie, informatia neprocesata, primita in timp real de la multiple platforme ( AWACS, sateliti, avioane din formatie) este indexata, prelucrata, iar tintele si modurile de angajare sunt desemnate si prioritizate automat, fara a mai fi nevoie de interventia pilotului, ca in cazul platformelor vechi. In acest mod se creste timpul de reactie cit si eficienta utilizarii munitiilor.

Data link Su-35

Este de remarcat ca acelasi sistem este acum instalat si pe avioanele din generatia 4+ ale Federatiei Ruse, existind in plus informatia ca acestea dispun de o automatizare a selectiei armamentului, in functie de tinta identificata, pentru optimizarea procentajului Pk( Rate to kill).

In plus, se observa, atit pentru Eurofigher Typhoon cit si pentru SU-35, integrarea imaginii radar cu cea a Sistemului de Detectie si Urmarire in infrarosu IRST ( Infra-Red Search and Track), care ofera o capabilitate aditionala in lupta aeriana, mai ales in cazul SU-35 impotriva avioanelor “invizibile” radar, F-22 si F-35.

F-16 MLU-Armament-BVR ( Beyond visual range)

Se observa capabilitatea extrem de redusa a F-16 Block 15 MLU, limitata de capacitatea de descoperire si urmarire tinte a radarului perimat.

Majoritatea analistilor apreciaza dealtfel ca, intr-o lupta directa, chiar si avioanele Block 50/52 ar fi surclasate de capacitatea instalata pe SU-35, acesta avind intre 12-14 puncte de acrosare, pe care poate instala un complet de 8-12 rachete cu raza medie-lunga de actiune cu senzori diferiti.

Importanta descoperirii tintei la mare distinta si utilizarii unui numar cit mai mare de rachete cu raza medie si lunga, au devenit caracteristici predominante pentru asigurarea victoriei in lupta aeriana, existente deja pe avioanele F-15 E, Rafale, Eurofighter TYphoon, SU-35 si Mig-35, fiind intrecute doar de o combinatie de “invizibilitate” si manevrabilitate, existenta in avioanele F-22 americane.

Care ar fi deznodamintul unei lupte intre F-35 si SU-35 este inca un subiect de dezbatere controversat si nu face obiectul acestei analize, dealtfel sumare, care nu si-a propus sa epuizeze subiecte despre care se pot scrie zeci sau sute de pagini, pentru fiecare in parte.

Acest concept este sintetizat in animatia despre avantajul oferit de racheta Meteor in tandem cu radarul CAPTOR-M, de pe actualul Eurofighter Typhoon, prezentata mai jos. Sa ne inchipuim acum ca suntem la min. 2:09 si avem fata in fata o formatie de 2 SU-35 inarmate fiecare cu 8-12 rachete R-77M si 4-8 F-16 MLU. Unul din SU-uri are radarul la putere maxima celalalt la putere redusa, sau chiar in stand by.

La 300-350 km radarul SU-35 “vede” cele doua formatii, identifica tipul de avion reduce puterea, schimba frecventele, pentru a nu mai fi “vazut” de sistemul de avertizare de pe F-16, continua sa se apropie, la 160-200 km restabileste contactul radar, si fiecare SU-35 “lobeaza” o salva de 4 rachete, dupa care la interval de 5-6 secunde inca una, in total 16 rachete se indreapta catre cele 4-8 F-16, care inca nu au stabilit contactul radar si nu pot lansa nici o racheta.

Nici momentul lansarii rachetelor R-27 EA/EM si R-77M, nu va putea fi surprins de avertizorul radar AN/ALR-69, pentru a permite celor doua formatii de F-16 vor putea sa inceapa manevrele de evadare, ambele tipuri de rachete fiind dotate cu capabilitate de a face “lock-on” dupa lansare ( “Lock-on after launch”).

La Mach 4 viteza rachetei, adunat cu Mach 0.8 al F-16, rachetele au de strabatut cca 140 km pina cind capul de dirijare AGAT sa achizitioneze tinta, desi unele surse indica pina la 90 km asa zisul A-pole range al acestuia. Cele doua formatii continua sa se apropie, la 12-15-20 km altitudine, cu SU-35 in ceea ce se cheama “super-crusie” la un Mach de 1.2-1.4 si F-16 la un Mach de cca 0.8. Astfel distanta dintre cele doua formatii de avioane se reduce cu cca 0.6km/sec, iar dintre rachete si formatiile de avioane, cu circa 1.5 km/sec.

Pentru ca SU-35-urile sa intre in raza de actiune a radarului de pe F-16 Block 15 MLU, vor trebui sa treaca cca 200 sec, in timp ce rachetele vor ajunge in raza de “no escape” in mai putin de 40 sec. La 60-90 km ele inca nu vor fi vizibile pe radar, dar deja pilotii vor fi ocupati, avertizati de sistemele de iluminare radar si IR, cu angajarea masurilor de lupta electronica si cu manevrelor de evitare si evadare.

Cele doua salve, 16 rachete in total, cu capete de cautare diverse, radar activ si IR, vor fi facut deja primele victime, chiar si in cazul cazul in care F-16 s-ar fi angajat in manevre de evitare a rachetelelor R-77, care au posibilitatea sa fie redirijate via datalink in functie de schimbarea de traiectorie a tintelor, iar SU-35-urile se vor fi repozitionat pentru salvele urmatoare.

Este usor de intrevazut ce s-ar intimpla intr-un asemenea scenariu, in care avioanele F-16 MLU ramase, ar alege sa continue confruntarea si sa angajeze lupta. Urmatoarea salva de 8 rachete trimise de la o distanta mai mica, de cca 100 km va avea o probabilitate de distrugere a tintei mult mai mare, pina la acel moment, F-16 neavind inca vizibilitate radar a tintelor inamice si neputind lansa niciuna din rachetele AIM-120C-5 cu care sunt echipate ( C-7 oricum nu le-ar oferi un range semnificativ mai mare).

Ultima faza a acestei lupte urmind sa gaseasca cele 2 Su-35 fata in fata cu ce ar mai fi ramas din cele 1/2 formatii de 4 avioane F-16, silite sa se angajeze intr-un dog fight fara sanse de izbinda, in fata unui adversar echipat cu rachete cu raza scurta de actiune dirijate prin casca ( HMCS), avind posibilitatea de a lansa rachete la un unghi de 60 grade relativ la axa aeronavei, si posedind o manevrabilitate fara rival, datorata atit thrust-vectoring-ului cit si calitatilor sistemelor de control al zorului, unice de altfel in lume.

F-16 MLU : In loc de concluzie

Avind in vedere calitatile vadit inferioare ale aparatelor F-16 procurate din Portugalia, cit si pretul platit pe acestea, nu pot decit sa fiu de acord cu afirmatia facuta de Ministrul adjunct al apararii din Polonia : Costul modernizarii avioanelor la mina a doua ar fi ridicat si capabilitatile lor ar fi reduse.

Este normal atunci sa ma intreb care au fost criteriile folosite de specialistii militari romani, invocati de ministrul Dusa, atunci cind a afirmat ca aceasta varianta de aeronava este la fel de buna ca una noua, si de ce s-a preferat achizitia in dauna avioanelor Typhoon, oferite la un pret excelent, chiar si avind in vedere aducerea lor la nivelul Tranche 2 sau 3, caci oricum mereu invocatul “dam banii la americani ca sa ne apere” nu isi prea are sensul in aceasta situatie, suma platita acestora pentru achzitiile de armament fiind mai mult simbolica…

Sau, de ce nu s-au achizitionat macar cele 24 avioane F-16 C/D Block 25 care urmau sa fie aduse la standardul Block 50 si al caror pret de oferta era 1.3 miliarde de dolari , daca asta se dorea ?

Caci prin alegerea facuta Romania i-a vexat la vremea respectiva pe toti partenerii atlantici si transatlantici si scopul acestei achizitii pare sa fi avut mai mult de a face cu interese de partid si de grup decit cu interesul national.

Referinte

(1) Anil K. Maini, Handbook of Defence Electronics and Optronics,  Fundamentals, Technologies and Systems

(2) https://nationalinterest.org/blog/buzz/yes-russias-su-35-jet-fighter-one-best-ever-made-128082

(3) https://www.iiss.org/blogs/military-balance/2019/03/f-35-situational-awareness

(4) https://hushkit.net/2016/04/24/top-ten-fighter-radars/

(5) Dr Carlo Kopp, The Russian Philosophy of Beyond Visual Range Air Combat, http://www.ausairpower.net/APA-Rus-BVR-AAM.html

(6) https://www.dsca.mil/major-arms-sales/romania-weapons-equipment-and-support-f-16-block-15-mlu-aircraft

(7) F-16 A/B Mid-Life Update, Production Tape M3, The Pilot’s Guide
To New Capabilities & Cockpit Enhancements-Declassified

(8) https://www.upi.com/Top_News/Special/2010/05/14/Romania-considering-new-fighter-jets/24261273866148/?ur3=1

(9)https://www.spacedaily.com/reports/Gates_takes_aim_at_an_elusive_target_US_defense_budget_999.html

(10) https://nationalinterest.org/blog/buzz/death-match-russias-new-su-35-fighter-vsamericas-f-15-f-16-and-more-58307?page=0%2C1

Foto credit : TASS

One thought on “F-16 A/B Block 15 MLU-Soimul orb la vinatoare-II

  1. Înspăimântător.
    Așa le-au făcut 35-urile ucrainenilor.
    Le-au lobat niste salve de nimic nu mai mișcă pe cerul patriei.
    Nu prea-mi place să mă bag în discuții aiurea, dar domnule, articolul sau ce e asta e cu vaca rău. Auzi, sensor fusion pe Flanker. Omfg.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Next Post

Efectul magic al offsetului-Aviation Valley

Sat May 9 , 2020
Pe 18 Aprilie 2003 Polonia a luat nu numai decizia de achizitie a 48 de avioane F-16 C/D Block 52, cele mai moderne la acea vreme, dar si cea de a dezvolta o industrie moderna si viabila de aparare si aviatie, prin semnarea unui contract de offset substantial. Offsetul sau Participarea Industriala cum mai este cunoscut urma sa fie folosit apoi sistematic in achizitiile militare practicate de statul polonez cu efecte spectaculoase in dezvoltarea industriei de profil. Unul din domeniile care a beneficiat in mod semnificativ de pe urma contractului de offset asociat achizitiei de avioane F-16, a fost fabricarea de componente, constructia si testarea de […]