Romania Normala, Eldorado pentru comisionarii contractelor de armament ?

Este aproape axiomatic ca marile contracte de armament, datorita sumelor considerabile vehiculate dar si a zonei in care se desfasoara, organismele militare nefiind recunoscute pentru dorinta de transparenta, dimpotriva chiar, au generat si vor continua sa genereze un nivel de coruptie ridicat, peste nivelul din alte domenii.

Ne-am fi asteptat asadar, ca atunci cind, Presedintele Iohannis a dat semnalul “goanei” pentru cheltuirea pe “repede inainte” a sumelor suplimentare rezultate din cresterea brusca a cheltuielilor de aparare la 2 % din PIB, in cadrul unei ceremonii restrinse, mai degraba modeste si parca nefiresc lipsita de glamourul care inconjoara in mod obisnuit asemenea evenimente patronate de regimul de la Bucuresti, sa fi lansat si un semnal puternic, dublat de o hotarire a CSAT, prin care sa ceara Parlamentului sa urgenteze transpunerea in realitate si a unui pachet de legi, similare celor din alte state, care sa mentina sub control fenomenul de coruptie care in mod frecvent afecteaza achizitiile de tehnica militara la nivel international.

Similar cum a procedat un an mai tirziu cind a trecut in ilegalitate offsetul in faimoasele de acum contracte guvern la guvern, G2G, premiera mondiala in domeniu. Ar fi fost un semnal in plus ca vorbele rostite cu acea ocazie referitoare la relansarea industriei de aparare nu ar fi ramas doar pe hirtie…ceea ce avea sa se intimple insa in cazul tuturor marilor contracte de armament semnate sau in curs de semnare de catre Ministerul Apararii Nationale.

Din pacate in urma miliardelor de dolari cheltuite, fara nici un beneficiu pentru economia nationala si industraia de aparare, Romania va ramine doar cu amintirea unor ceremonii menite sa “picteze gardul” in jurul unor achizitii care in majoritatea cazurilor nu au respectat regulile de transparenta si competitivitate/nediscriminare cerute de legislatia nationala si europeana. Un carusel de minciuni si vorbe goale spuneam, revarsate manipulatoriu de la cele mai inalte nivele ale statului roman, menite sa ascunda nu numai lipsa unor beneficii economice dar si specificatii indoielnice pentru produse depasite moral sau de-a dreptul inutilizabile in cazul unui conflict.

Intrucit scopul acestui articol este doar de a scoate in evidenta lipsurile majore din legislatia romaneasca cit si lipsa de interes din partea institutiilor statului cu un rol determinant in procesul de achizitii de tehnica militara, ma voi referi succint doar, la aspecte comparative relevante din legislatia la nivel international menita sa limiteze coruptia din acest domeniu.

Trebuie mentionat ca atit la nivel mondial cit si regional exista suficiente date pentru a avea o imagine de ansamblu a fenomenului coruptiei in achiztiile de tehnica militara. Atit SIPRI, cit si Transparency International cit si OECD au manifestat o preocupare constanta pentru a scoate la suprafata acest fenomen, prin publicarea periodica de studii si analize care contin multiple exemple, unele dintre ele publicate si pe acest site.

In acelasi an 2015, in care ROmania se lansa in cheltuirea celor 2 %, SIPRI publica un Index al coruptiei in sectorul achizitiei de echipamente militare, unde,dupa cum se poate observa, Romania se afla intr-o zona “oranj” , chiar in urma unor tari ca Grecia, cunoscute pentru coruptia la nivel inalt din acest domeniu, acolo unde, prea tirziu insa, ministrii apararii anterior crizei financiare au ajuns in spatele gratiilor pentru comisionele spectaculoase de care beneficiasera.

Atit Congresul American cit si OECD au recunoscut necesitatea elaborarii unei legislatii si ajungerii la un acord pe plan international pentru a preveni fenomenul mitei, in toate marile afaceri, nu numai cele de armament.

Cele 37 de tari membre OECD, din care Romania nu este parte, au semnat in 1997 o Conventie pentru prevenirea si limitarea mitei in tranzactiile internationale. La acestea s-au mai adaugat voluntar un numar de 7 alte state printre care si Bulgaria.

Nu si Romania ! Semnarea de catre Romania a acestei Conventii ar avea o importanta semnificativa dar si o semnificatie uriasa intrucit exista un sistem de monitorizare a fiecarui stat semnatar in privinta implementarii legislatiei anti-coruptie. Aici un exemplu de raport in cazul Poloniei, tari cu un nivel al coruptiei redus fata de cel al Romaniei.

In Statele Unite, Foreign Corrupt Practices Act-FCPA, emisa in 1977, a declarat ilegala darea de mita mita, shpaga pe romaneste, atit de catre persoanele fizice sau juridice americane cit si de catre cele straine listate la Bursa din New York. Aceiasi lege se ocupa si de potentialul activitatilor criminale care ar putea fi comise de firme straine pe teritoriul American. Ceea ce este important de semnalat este ca Agentiile Federale, FBI si SEC au pus in aplicare cu convingere aceasta legislatie, astfel ca se estimeaza, companiile americane sunt cele care sunt afectate cel mai putin de acest fenomen.

Legislatie similara a fost emisa si de catre statele preocupate de limitarea si prevenirea activitatilor de coruptie, asociate cu mai marile sau mai micile tranzactii de produse militare.

Daca in principal Conventia OECD si FCPA se axau pe prevenirea si criminalizarea coruptiei la “datator” , scopul legislatiei la nivel statal este de a face vizibil acel canal obscur al consultantilor si agentilor, prin care se scurg komisionele uriase, tipice pentru acest gen de tranzactii, asa cum se poate vedea din exemplele de mai jos.

Australia

Legea Agentului Strain

In Australia legislatia in vigoare este menita sa aduca la suprafata in mod transparent persoanele care desfasoara activitati in numele unor entitati straine, guverne, organizatii politice sau companii, inclusiv persoane. Aceasta se realizeaza prin “Foreign Influence Trasnparency Scheme Act ( FITS) care cere ca persoanele care desfasoara activitati in numele unei entitati straine trebuie sa se inregistreze conform cu ceritnele acesteia. Neinregistrarea este infractiune.

Reglementari pentru activitati de lobby

Desi nu exista o legislatie specifica in acest sens, exista in vigoare o procedura guvernamentala care cere inregistrarea intr-un registru unic a tuturor entitatilor care presteaza activitati de lobby in beneficiul unei terete parti.

Limitari ale activitatilor de agent

Nu exista o legislatie in acest sens insa procedurile sau contractele tip au clause care cer divulgarea agentului si a comisionului platit.

Canada

Activitati de lobby si Agent

In Canada este in vigoare Legea Lobby-ului ( The Lobbying Act ). Aceasta cere ca atit Lobby-istii cit si Agentii sa se inregistreze official si sa identifice clientii, domeniul de activitate cit si departamentele si persoanele din guvern unde isi desfasoara activitatile de lobby.

Limitari ale activitatilor de Agent

Legislatia Canadiana, Legea Lobby-ului INTERZICE plata de comisioane catre terte parti, Agenti sai Reprezentanti.

Franta

Conform codului penal francez, functionarilor civili li se interzice pe o durata de trei ani, dupa incetarea raporturilor de munca in servicul guvernamental, sa se angajeze in sectorul public, in acelasi domeniu de activitate, vreme de trei ani. Infractiunea este pedepsia cu inchisoare si/sau amenda.

Activitati de lobby

Activitatile de lobby sunt reglementate prin Legea Sapin.

Aceasta introduce obigativitatea ca toate entitatitle care desfasoara activitati de lobby sa fie inregistrate cu un organism special creat, HAPTV ( Haute Autorité pour la transparence de la vie publique) si sa furnizeze informatii relevante privind propria organizatie si resursele dedicate activitalor de lobby.

Germania

Legea functionarilor publici cere ca orice functionar public in activitate sau dupa incetarea activitati ori pensionarii, sa notifice Guvernul asupra oricaror activitati private in care doresc sa se angajeze in domeniul lor de activitate si daca acestea intra in vreun conflict de interese cu interesele oficiale ale statului.

Un organism politic independent poate propune guvernului o interzicere a activitatii in domeniul respective de pina la 30 luni. Obligatia functionarului public inceteaza la 18 luni de la iesirea din activitate.

Activitati de lobby si Agent

Desi nu exista reglementary legale in privinta activitatilor de lobby contractele Ministerului Apararii contin clause care cer aprobarea intermediarilor si a Agentilor.

Italia

Angajarea si desfasurarea de activitati in sectorul privat, in domeniul in care au activat, este interzisa functionarilor publici, vreme de trei ani de la incetarea raporturilor de munca.

Spania

In Spania, membrilor guvernului si functionarilor publici li se interzice prin lege, Legea Conflictului de Interese, sa furnizeze servicii sau sa lucreze pentru organizatii care opereaza in acelasi domeniu in care si-au desfasurat activitatea, timp de doi ani de la parasirea functiei in care au fost angajati.

In plus membrii guvernului si oficialii de rang inalt au oblicatia sa ceara aprobarea de la Oficul pentru COnflictul de Interese a carui decizie este facut publica pentru maxima transparenta.

Olanda

In Olanda perioada de “racire” -cooling off-este de doi ani pentru oficialii din Ministerul Apararii.

Marea Britanie

In Marea Britanie, Legea transparentizarii activitatilor de lobby din 2014 cere ca toate entitatile si persoanele care desfasoara acest tip de activitati sa fie inregistrate. Acestea sunt obligate sa furnizeze date despre personalul angajat cit si un raport trimestrial provind entitatile guvernamentale contactate.

Mita face si ea obiectul unei legi separate si cade in sarcina Serious Fraud Office din cadrul Ministerului Public.

Angajarea fostilor ofiteri de rang superior si functionari public ( public servants) in activitati de consultanta si reprezentare in sectorul civil este si ea reglementata corespunzator si controlata de un Oficiu, ACOBA, din cadrul guvernului pentru a asigura o transparenta maxima acestui proces in decursul primilor doi ani de la schimbarea locului de munca a acestora.

Desi Romania este campioana la coruptie, nu exista nici un fel de legislatie similara cu cele mentionate in cazurile trecute in revista mai sus, motiv pentru care m-am adresat Presedintiei, imediat dupa alegerile din Noiembrie 2019, cu un memoriu pentru a semnala aceasta amenintare severa la adresa securitatii nationale.

O astfel de semnalare mi se parea cit se poate de necesara data fiind practica dovedita in acest domeniu cit si “cutuma” dimboviteana, sumele platite drept comision putind atinge cifre de ordinul sutelor de milioane, bani scapati total de sub control, potential evaporati in paradisuri fiscale de unde pot apoi influenta rezultatul alegerilor si a statului de drept in ROmania.

Consideram ca in calitatea pe care o are, de Presedinte al CSAT, organism suprem cu atributii in acest domeniu, preseditele Iohannis va fi maxim interesat in a aseza lucrurile pe un fagas care sa previna ingerintele “baietilor destepti”, ale fostilor generali institutiile sistemului in influentarea “nepotrivita” a achizitiilor militare in folosul unor entitati straine, firme sau guverne, in dauna interesului national.

Raspunsul primit, dupa cum se poate vedea, a fost unul de dezinteres total, aratind lipsa de preocupare pentru aceasta problematica specifica pe care nu o mai sesizasem anterior, unde exista mari semne de intrebare legate de criteriile care au stat la baza atribuirii sau incercarii de atribuire, fara licitatie a numeroase contracte de anvergura : corvete multifunctionale, transportoare Piranha, rachete Spike, avioane F-16 la mina a doua din Portugalia, unele dintre acestea avind capabilitati mult depasite la niste preturi similare produselor noi si toate fara offset sau mascat sub propaganda “Fabricat in Romania”.

Desi, ulterior, am revenit cu precizari, consilierii prezidentiali au preferat sa nu mai raspunda, motiv pentru care am trimis memoriul direct catre CSAT. Pina in ziua de azi nu a existat nici un fel de reactie, luare de pozitie, initiativa legislativa, NIMIC.

Si mai grav este ca, lipsa unei legi a lobby-ului cit si a celor de Agent si a representantului strain, pune un semn de intrebare serios legat de achizitiile G2G ale sistemelor Patriot cu o configuratie deja depasita, care vor necesita in curind miliarde dolari pentru modernizari sau a sistemului de rachete antinava, aceasta din urma un abuz fara precedent la nivelul Uniunii Europene.

Ar fi momentul ca dupa cheltuirea netransparenta si cu incalcarea constanta a legislatiei de offset, achizitiile din acest sector sa fie transparentizate, pentru a limita si elimina aspectele discretionare manifestate din plin pina in prezent si pentru a introduce legalitatea in acest domeniu.

Sa existe si in Romania un registru al Lobby-stilor, Agentilor, Consultantilor, care sa aduca la suprafata toti functionarii publici si ofiterii, generalii, amiralii care presteaza pentru entitati straine, firme sau guverne, si totodata sa transparentizeze comisionale platite acestora pentru a preveni uriasul potential de coruptie si efectul acestuia asupra aspectelor economice si performantelor sistemelor achizitionate si a impatului acestora asupra capacitatii de aparare si a securitatii nationale.