Pe data de 20 Octombrie 2017, MApN punea in discutie publica, proiectul legii pentru procurarea celor 227 transportoare Piranha V, de la firma General Dynamics European Systems, cu sediul in Elvetia.
Mai jos public comentariile pe care le-am trimis la MApN in cadrul consultarii publice. Comentariile aratau inca de atunci ca acesta achizitie a fost o eroare de la un capat la altul dar si faptul ca se baza pe multiple incalcari ale legislatiei in vigoare, rezultatul previzibil fiind un dezastru financiar, economic si militar, in dauna interesului national.
Singura schimbare care a intervenit in tactica MApN, pentru a simula intentia de legalitate, a fost ca la art.6 din textul final al Hotaririi de Guvern, caci Guvernul condus atunci de pesedistul Mihai Tudose si-a modificat modul de actiune, preferind emiterea unei HG in locul unei legi dezbatute si aprobate in Parlament, sa introduca o declaratie prin care atesta apriori “aplicarea OUG 189/2002”, ca si cum obligatiile rezultate din aplicarea acesteaia fusesera deja indeplinite; evident in directia satisfacerii “interesului esential de securitate”, cum altfel ? :
Prin aplicarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 189/2002 privind operațiunile compensatorii referitoare la contractele de achiziții pentru nevoi de apărare, ordine publică și siguranță națională, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 354/2003, cu modificările și completările ulterioare, prin intermediul operatorului economic menționat se dezvoltă/consolidează pe teritoriul național o capacitate de producție pentru apărare de interes strategic pentru securitatea națională, în care să se producă vehiculele aferente programului esențial de înzestrare “Transportor blindat pentru trupe 8×8”, în vederea furnizării și intrării acestora în înzestrarea forțelor armate române.
HG 852/2017
“Catre: MApN
30 Octombrie, 2017
Referitor :
1) EXPUNERE DE MOTIVE-Lege privind achiziţia de către Ministerul Apărării Naţionale a produselor şi serviciilor cuprinse în etapa 1 a programului esenţial de înzestrare ”Transportor blindat pentru trupe 8×8”
2) CIRCUMSTANŢELE ŞI PROCEDURA SPECIFICA aferente programului esenţial de înzestrare „Transportor blindat pentru trupe 8×8”
3) LEGE-privind achiziţia de către Ministerul Apărării Naţionale a produselor şi serviciilor cuprinse în etapa 1 a programului esenţial de înzestrare „Transportor blindat pentru trupe 8×8”
4) Anexa 3-Proiect lege TBT
Conform art.7 (6) din Legea 52/2003, va transmit urmatoarele comentarii (A-H ):
Incalcarea legii : 227 transportoare Piranha V procurate din sursa unica fara licitatie
A) Nu se respecta legislatia nationala in vigoare, Legea 195/2012, referitor la :
a) asigurarea promovarii concurentei intre operatorii economi
b) garantarea tratamentului egal si nediscriminarea operatorilor economici
c) asigurarea transparentei si integritatii procesului de achizitie publica
d) utilizarea eficienta a fondurilor publice
,asa cum este stipulata in Art.2 ( L195/2012 ) :
(1) Scopul prezentei ordonanţe de urgenţă îl constituie:a)promovarea concurenţei dintre operatorii economici;b)garantarea tratamentului egal şi nediscriminarea operatorilor economici;c)asigurarea transparenţei şi integrităţii procesului de achiziţie publică;d)asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, prin aplicarea procedurilor de atribuire de către autorităţile contractante.(2) Principiile care stau la baza atribuirii contractului de achiziţie publică sunt:a)nediscriminarea;b)tratamentul egal;c)recunoaştereareciprocă;d)transparenţa;e)proporţionalitatea;f)eficienţa utilizării fondurilor publice;g)asumarea răspunderii.
Argumentul “neprotejarea interesului national de securitate” este lipsit de acoperire si Aceasta decizie are un efect exact opus
Art. A 12 din Procedura Specifica, Ref. 2 care spune :
“Aplicarea uneia din procedurile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2011 privind atribuirea anumitor contracte de achiziţii publice în domeniile apărării şi securităţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 195/2012, care transpune în legislaţia naţională dispoziţiile comunitare specifice materiei achiziţiilor publice în domeniul apărării şi securităţii, duce la neprotejarea şi afectarea interesului esenţial de securitate în cauză” este total lipsit de fundament atata timp cat nu exista cereri de oferta sau o licitatie care sa fi permis analiza ofertelor de la multipli ofertanti.
Neadevaruri si ilegalitati
La fel in EXPUNEREA DE MOTIVE, ref. 1, invocarea art.346 din TFEU via art.20 alin (3) in sprijinul acordarii contractului de achizitie, FARA LICITATIE, catre GDELS este abuziva si contravine nu numai scopului Legii 195/2012 de promovare a concurentei, garantarea nediscriminarii si mai ales a UTILIZARII EFICIENTE A FONDURILOR PUBLICE asa cum aratam mai sus, caci, conform MApN : „În conformitate cu prevederile art. 20 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2011 privind atribuirea anumitor contracte de achiziţii publice în domeniile apărării şi securităţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 195/2012, Guvernul are dreptul de a stabili circumstanţele şi procedurile specifice pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică în situaţiile prevăzute de art. 346 din TFUE.”, Insa este chiar ilegala deoarece la Art. 20-(1) din L195/2012 se spune :
(1) Niciuna din situaţiile reglementate în această secţiune nu poate fi folosită în scopul sustragerii de la aplicarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă.
227 transportoare Piranha V fara clauze de offset : “Fabricat in Romania” NU ESTE OFFSET
B) Nu exista o definitie clara a ce inseamna „fabricat in Romania”, asa cum este mentionat in Art.1 din proiectul de lege, in conditiile in care toate declaratiile de bune intentii, protocoale linii directoare din Ref. 1 si Ref. 2, sunt sintetizate in acest articol, care la modul general se refera la „fabricarea transportoarelor in Romania” si ca cel putin sistemul de protectie balistica si antimina ( carcasa blindata…), sistemul de armament, sistemul de comunicatii si informatica, aparatura de ochire si observare si sistemele de senzori „vor trebui „fabricate” in Romania””. In lipsa unor definitii valorice clare, care sunt specifice programelor de offset, aceasta prevedere legala este extrem de vaga si lipsita de continut si poate aduce prejudicii importante statului roman, caci o simpla asamblare numita chiar si „integrare”, si tratata drept „fabricare”, nu va conduce la nici un fel de beneficii economice menite sa sustina viabilitatea industriei de aparare romanesti. Ce procentaj de integrare se are in vedere din punct de vedere valoric ? Cat manopera, cat materiale ?
Daca prin sistemul de comunicatii de exemplu aveti in vedere ca a „fabrica” ( ce nume, fabrica…nu mai exista demult asa ceva in Romania…) inseamna ca Romania va primi ECHIPAMENTELE, diagramele de cablaje ( posibil asta va fi „tehnologia” ca la tarile bananiere) si cativa muncitori vor asambla „sistemul” pe carcasa transportorului, atunci putem fi de acord ca nu este vorba nici de viabilitate, nici de eficienta nici de credibilitate cum se face referinta mai jos ci doar de un SUBTERFUGIU politic , de o smecherie tipica anilor de tranzitie, pentru a se prezenta romanului de rand care nu are habar de toate aceste detalii, un asa zis program de „ fabricare in Romania’.
Lipsa criteriilor obiective-deziderate in loc de criterii
c) Nu se prezinta nici un fel de argumente care sa sustina afirmatiile satisfacerii interesului esential de securitate prin acordarea ILEGALA, in mod direct din sursa unica, fara licitatie si multiple cereri de oferta firmei General Dynamics European Land Systems – Mowag GmbH.
In schimblLa Art A8, 9 si 10 se fac niste consideratii generice fara a se defini vreun criteriu obiectiv : „transferul de tehnologie pentru integrarea transportoarelor ….avându-se astfel în vedere concentrarea, eficientizarea şi consolidarea pe teritoriul naţional a unei capabilităţi credibile, flexibile şi eficiente, pentru a reacţiona la provocările actuale şi viitoare ale mediului de securitate.”
Din pacate, chiar daca nu veti fi de acord cu mine, astfel de deziderate nu pot tine loc nici de criterii, nici de metrice obiective cae se folosesc in departajarea unor oferte tehnico comerciale. In lipsa acestora, sunt niste cuvinte lipsite de continut, atata timp cat MApN nu definiste ce inseamna capacitate 1) credibila,2)flexibila ,3) eficienta.
La art. 10 se sustine in mod cu totul si cu totul eronat ca : O asemenea capacitate industrială strategică este vitală pentru susţinerea pe termen lung a capacităţii de apărare a statului.
Din pacate trebuie sa observ ca inca odata MApN adopta aceaisi linie peronist-ceausista de izolare autarhica cu accentul pe „programe nationale”, „integrare” de produs complet, fabricare. Fabricam si inainte de revolutie avionul IAR-93, tancul TR-85, distrugatorul Marasesti, „integrasem” elicopterul PUMA, TAB-ul de la Moreni etc. Numai eu, nu stiu de cate ori dupa anul 1990, am mers cu delegatii militare la expozita de la Clinceni sa prezentam maretele realizari ale industriei romanesti. Iar programe gen PUMA, desi de exceptie pentru perioada comunista, si de exceptie pentru ceea ce se realizeaza acum, pentru ca a avut offset masiv si-au dovedit limitarile, caci dupa seria de elicoptere strict necesara inzestrarii MApN productia nu a mai fost nici 1) credibila nici 2) flexibila nici 3) eficienta.
Se ajunsese la Brasov ca se revopseau cozile la elicoptere din dotare armatei trimise special uneori la “reparatii” cu numere noi si se revindeau drept produs nou. Iar cand a venit Revolutia erau peste 20 „elicoptere” care figurau drept livrate, care fusesera incasate odata, dar care erau finalizate cu „ansamble naveta” ( avionica, motoare, transmisii, pale, pilot atomat ) si lasate in „custodie” pentru a fi canibalizate si „fabricate” elicoptere noi. Iar cand ritmul de lucru devenea coplesitor ( manopera de demontare nu putea fi normata ) se adopta varianta vopsirii cozii unui elicopter fabricat din parti ale altor elicoptere chemate de pa teritoriu la revizii…De ce parti ? pentru ca atunci cind reprezentantul militar, ofiterul de securitate isi faceau rondul sa li se poata arata alte parti in elicopterele vindute…
Incalcarea legislatiei europene privind concurenta si transparenta
D) Subsecvent, invocarea art.346 din TFEU este defectuoasa, astfel ca pe langa incalcarea legislatiei nationale metionate mai sus, nu se respecta Legislatia Europeana reprezentata de Directiva 2009/81/CE in ceea ce privesc transparenta si concurenta libera si echitabila.
Nota : Doar respectarea acestei legislatii cum o fac celelalte tari europene si protejarea interesului esential in domeniul participarii industriale v-ar permite sa dezvoltati o industrie viabila prin stimularea competitiei intre multiplii ofertanti. Insa se pare, interesul celor care au intocmit si aprobat documentatia nu coincide cu interesul national ci cu al firmei GDELS favorizata de aceasta hotarare ilegala.
E) Nu se cunosc, nu s-au publicat nici un fel de criterii de atribuire a contractului, nu se stie daca s-a folosit metoda pretului cel mai mic sau a ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic intrucat statul roman, reprezentat de guverul Romaniei, a hotarat in mod discretionar pe baza unor declaratii de interes esential de securitate fara suport material, sa atribuie contractul direct, fara a solicita oferte de la multipli ofertanti. Nu este indicat nicaieri ca sa facut o analiza de pret pe mai multe oferte, sau o analiza cost/calitate.
F) Pretul de 550 milioane de dolari pentru cca 100 de TBT-uri este aproape de trei ori mai mare decat cel platit de Danemarca care a achizitionat 309 Piranha 5 cu 4.5 miliarde DK (cca 680 milioane de dolari) incluzand un contract multianual de product support. De mentionat ca, la data semnarii contractului de achizitie, erau deja semnate contracte de offset the 500 milioane de euro intre firma furnizoare si 40 de companii daneze.
Nota : Cu privire la legislatia din Danemarca si cum se aplica aceasta am scris deja aici .
80% compensare este inlocuit cu “linii directoare”
G) Valoare participarii industriale ( cum este cunoscut mai nou offsetul ulterior publicarii Directivei 81/2009 ) ( nu a „fabricarii’ care este o inventie romaneasca menita sa ocoloeasca offsetul) este necunoscuta; In Expunerea de motive nu se face trimitere la Legea LEGEA Nr. 354 din 10 iulie 2003 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 189/2002 privind operatiunile compensatorii referitoare la contractele de achizitii pentru nevoi de aparare, ordine publica si siguranta nationala care prevede obligativitatea executarii unui program de compensare industriala de minim 80 % iar Proiectul de lege ocoleste total acest subiect pe care-l inlocuieste cu „fabricat in Romania” o sintgma lispsita de substanta.
Nu se prezinta nici un criteriu legat de accesul la pietele de export, volumul potentialului de export creat de transferul de tehnologie si de contractele de contrapartida, investitiile in R&D si in privatizare si restructurare.
Mentionarea facuta in „Expunerea de motive”, ref.1, cum ca :
“Totodată, prin acordul de cooperare semnat la aceeaşi dată (10.10.2017) între C.N. ROMARM SA – Filiala Uzina Mecanică Bucureşti S.A. şi General Dynamics European Land Systems-Mowag GmbH privind transferul de tehnologie s-au convenit liniile directoare preliminare pentru cooperarea dintre părţi şi îndeplinirea de către GDELS MOWAG a obligaţiilor de off-set prin stabilirea unei scheme viabile privind transferul de tehnologie, know-how şi abilităţi începând cu desemnarea operatorului economic român ca subcontractor şi până la înfiinţarea viitoarei societăţi mixte de către cele două societăţi.”
este extrem de vaga si slaba din punct de vedere comercial, pentru a permite luarea unei decizii de o asemenea insemnatate cu un impact deosebit asupra viabilitatii economice a acestui contract, a programelor de inzestrare si a ceea ce inseamna pana la urma interesul esential de securitate. Nici o tara din lumea civilizata nu semneaza un astfel de contract pe baza convenirii unor „linii directoare preliminare”.
Offset, Offset, Offset
La contractul similar mentionat mai sus, semnat de Ministerul Apararii din Danemarca, erau semnate la momentul semnarii contractului principal, contracte de cooperare de peste 500 milioane de euro, peste 100 % din valoarea contractului de achizitie.
Aceste contracte erau semnate pe zonele de tehnologie definite in Strategia Industriei de Aparare a guvernului Danez. Nu am vazut in documentatia prezentata nici o referire la o astfel de strategie elaborata de guvernul Romaniei, de CSAT sau alte Agentii si organisme guvernamentale, desi in luna Iulie se aprobase printr-o Hotarire de Guvern constituirea unei Comisii Interministeriale pentru coordonarea implementarii acestor programe.
Am vazut in schimb urmatoarele referiri la un organism abilitat sa elaboreze cerintele operationale si care in acelasi timp este abilitat sa ia si decizia de achizitie ???, care m-au stupefiat pur si simplu :
Ref. 2-Procedura Specifica-Par. A.2
2.Consiliul de Supraveghere a Cerinţelor, organul deliberativ prin care se realizează managementul activităţilor din cadrul sistemului de emitere a cerinţelor la nivelul Ministerului Apărării Naţionale, a hotărât achiziţia/înzestrarea forţelor terestre ale Armatei României cu 227 transportoare Piranha V, cu suportul logistic iniţial aferent.
Ref.1-Expunerea de Motive :
Referitor la programul strategic de înzestrare „Transportor blindat pentru trupe 8×8”, CSC a aprobat Documentul cu Cerinţele Operaţionale în care s-a realizat o descriere generală a produsului, prezentarea ameninţărilor, prezentarea deficienţelor sistemelor existente, enunţarea parametrilor de performanţă, menţionarea componentelor de sprijin ale programului, a cantităţilor şi a fondurilor financiare estimate pentru derularea acestuia. Prin acest document, CSC, organul deliberativ prin care se realizează managementul activităţilor din cadrul sistemului de emitere a cerinţelor la nivelul Ministerului Apărării Naţionale, a hotărât achiziţia/înzestrarea forţelor terestre ale Armatei României cu 227 transportoare Piranha V, cu suportul logistic iniţial aferent. Astfel, CSC a statuat…
Este Romania in pericol de a deveni o republica bananiera ???
Dincolo de limbajul specific unei republici bananiere ( „ a statuat”), cum este posibil intr-un stat membru NATO si al UE, care s-a angajat sa respecte legislatia comunitara sa existe un organism ( cu scop deliberativ orice o fi insemnand aceasta ), care sa stabileasca cerintele ( regula jocului-federatia) sa fie si jucator ( sa delibereze ) si sa fie si arbitru ( sa hotarasca ) ???
Cei din conducerea MApN chiar nu inteleg ca aceste achizitii se vor face in limita bugetului ? Care buget este dependent de capacitatea economica ? Sau cred ca Romania va lua la infinit credite ( „de angajament”) sa faca aceste achizitii, care vor acumula dobanzi si care se vor adauga la datoria publica, mica acum ce-i drept, fata de cea a Portugaliei, Spaniei sau Greciei. Daca insa planul guvernantilor romani este sa ajunga din urma aceste state atunci acest tip de achizitie este ideal..
H) Nu se prezinta nici un fel de date referitoare la finantarea oferita de ofertant care este preentat ca si castigator al contractului. Astfel de contracte presupun oferte de finantare avantajoase, pe durate intre 10-15 ani cu perioade de gratie in care se plateste doar dobanda de minim 3 ani si pana la 8 ani, perioade in care avantajele economice ale offsetului se fac resimtite si se pot intruni criteriile de fezabilitate pentru sustinerea financiara a contractului.
Grave prejudicii aduse capacitatii de aparare
Concluzie
Avand in vedere cele de mai sus, bazate pe o experienta acumulata in zeci de ani in acest domeniu, dintre care o perioada reprezentativa intr-o industrie de varf din sectorul industriei de aparare din Romania, fiind unul din initiatorii recunoscuti si promotor al legislatiei de offset, va atrag in mod serios atentia ca prin promovarea acestui contract comiteti o suma de erori, intentioante sau nu, in informarea factorilor de decizie si o eventuala aprobare in Guvern, Parlament si de catre Presedintele Romaniei, va aduce grave prejudicii atat capacitatii economice necesare sustinerii unui program de inzestrare cuprinzator cat si capacitatii operationale reale, nu pe hartie, a armatei romane, atat prin volumul de tehnica militara cat si a capacitatii logistice care vor putea fi asigurata din mijloace bugetare.
Caci in lipsa unei economii performante care sa asigure crestere economica, bugetul destinat apararii nu va putea sustine nici unul din aceste deziderate, iar acest contract nu are indeplinite nici una din cerintele de viabilitate economica, in primul rand un offset performant, pe care legea promovata de Dvs. nu-l prevede, si pe care-l inlocuieste cu eluziva sintagma “ Fabricat in Romania”.”
Foto : Ministerul Apararii
Referinta
- https://www.defenseworld.net/news/14841/Denmark_Orders_309_Piranha_5_Armored_Vehicles_For_603_Million_Euros#.Ya6w99DMI2w
