Elicopterele fantoma ale generalului Stanculescu-Procesul


Distrugerea industriei de aviatie romanesti a inceput cu mult inainte de 1989. La acea data, cu exceptia notabila a Bacaului, celelate fabrici ale fostului CNIAR produceau…raportari false. Avioane, motoare, elicoptere, produse doar in acte. O industrie adusa in pragul falimentului, financiar, profesional si moral de decizia fatidica a cuplului de megalomaniaci sprijiniti de sluga acestora, cel care in final avea sa-i tradeze, generalul de artilerie Victor Atanasie Stanculescu, de a achizitiona licenta de fabricatie a avionului BAC 1-11.

Apare omul lui Stanculescu

Incepuse sa ninga cind am ajuns in Piata Sfatului in acea dupa amiaza de iarna a anului 1988. Piata era pustie si impreuna cu celilalti ofiteri m-am indreptat catre Cerbul Carpatin. Usa era deschisa asa ca am urcat, pe treptele acoperite cu covoare grele de culoare rosie, la etaj…


De dimineata ma incrucisasem la Directiune cu un procuror militar care din privirea pe care mi-o aruncase imi daduse senzatia ca ma mai vazuse undeva…eu aveam sa-l mai revad in zilele lui Decembrie 89 la televizor la procesul sotilor Ceausescu, stind in primul rind linga VAS. Era lt.col. pe atunci Mugurel Florescu.

O invitatie nevinovata


Inainte de prinz venise la mine fostul meu coleg din ATM, Gabi Vrabie, la veremea aceea lucra prin Comandament : “stii ca suntem aici cu o delegatie si pe la 2 hai cu noi la masa, bla, bla…” Gabi era un baiat tare de treaba si atunci mi-a parut rau pentru rolul ingrat pe care trebuia sa-l joace, dar de, asta e viata…

Nu mi-a fost frica si nu stiu de ce. Eram mai mult curios sa vad cum vor evolua lucrurile. Din punctul meu de vedere imi facusem doar datoria, chiar daca asta insemnase sa fluier foarte tare in biserica, cum se spune. Insa cine ma cunostea nu cred sa se fi mirat prea mult, desi aceasta intimplare a ramas necunoscuta chiar si celor mai apropiati prieteni si fosti colegi pentru multa vreme pina in ziua de azi.

Industria de aviatie : incompetenta, oportunism, minciuna

Dupa anii de academie si cel de regiment, la care voi reveni pentru a deslusi trecutul si cauzele care au dat forma democratiei originale, uzina ar fi trebuit sa insemne o descatusare si eliberare, prin revenirea la o viata cvasi-civila. Eram inca militar, detasat la Ministerul Industriilor, si teoretic trasesem lozul castigator.

Curind insa, tot ceea ce visasem in anii de adolescenta, urma sa se naruie treptat intr-un paienjenis de minciuna, incompetenta, neputinta, lipsa de coloana vertebrala si oportunism, care au sfirsit peste ani in a sufoca complet viabilitatea acelei companii.


Efectele conceptelor autarhice de dezvoltare incepusera sa-si faca simtita prezenta mai ales pe fondul lipsei alocarilor bugetare si valutare. Programul PUMA era in mare suferinta, lipseau pale, lipseau motoare, lipseau piloti automati, lipseau, lipseau, lipseau…

“Inventivi”esalonul 2 si 3 au luat decizia de a rechema/trimite in fabrica elicoptere deja livrate si aflate in dotarea aviatiei militare, pentru lucrari de intretinere inventate. Deja elicopterele 23, 24 zaceau canibalizate la Revizii, motoarele, palele, si alte echipamente fiind instalate pe alte elicoptere si (re)vindute la MApN.


Pasul urmator a escaladat la o “alba neagra” fara echivalent si greu de inchipuit chiar si in conditiile de atunci. Daca ati ajuns pina aici tineti-va rasuflarea. S-au inventat elicopterele cu ansamble naveta. Elicopeterul era finalizat, beneficiarul, Armata, venea si semna de receptie si…lasa elicopterul in custodie, bineinteles la ordin. Care ordin fusese impus din “ratiuni de stat” de cel care atunci conducea destinele inzestrarii armatei si avea sa-si tradeze stapinul un an mai tirziu, generalul Victor Atanasie Stanculescu.

Imediat a doua zi elicopterul era canibalizat si motoare, echipamente, pale erau instalate pe urmatorul elicopter. La evenimentele din decembrie erau vreo 15 carcase goale iar la Craiova aproape un regiment de IAR-93 in aceaisi situatie.

Elicoptere nefinalizate cca 1992-1993

Insa lucrurile nu s-au oprit aici. Canibalizarile nu erau normate. Productia ramanea in urma. Pasul urmator a fost revinzarea unor elicoptere aflate la revizii, bucati din elicopterele 43, 52, 58 fiind asamblate si revindute cu numere noi pe coada…

Totul devenise o minciuna generalizata. Incotro ne indreptam ? Evident ca toti pe lantul ierarhic stiau. Inginerul sef era militar, Directorul era militar, Seful controlului era militar, CAvM-ul stia…Ofiterul de securitate isi facea zilnic rondul si veghea..

Nu se poate asa ceva !

Intr-o zi m-am urcat in tren si m-am dus la Bucuresti, la General. Generalul Stefan Ispas, fostul nostru Decan al facultatii de Mecanica si primul sef al CNIAR, era ultima mea speranta.

Ce-i mai Bunescule ? Tovarase general as dori sa ma intorc la regiment. Bine, stai jos si spune-mi ce s-a intimplat. I-am povestit. Il vedeam cum se schimba treptat la fata. Ma tu esti sigur ? Pune mina pe telefon…da-mi legatura la tovarasul Petroaica…da, incearca la..mai Racovitan ( directorul adj de la CNIAR ), ce se intimpla mai la voi ? ….il freaca pe ala, inchide, deja capul imi vijiia…da-mi la generalul Bucur…NU SE POATE ASA CEVA TOVARASUL GENERAL !

Bunescule, du-te inapoi la Brasov si stai linistit. Aveam sa aflu dupa 89, ca un raport comun ajunsese la CC, Sectia militara, la tovarasha, care i l-a dat spre rezolvare slugii din fotografie.

Procesul

Intram in sala, eram valul doi, deja procurorii si ofiterii superiori ajunsi inainte erau la ciorba. O masa lunga cu circa 20 persoane. Dau sa ma asez pe o laterala, Gabi imi spune stai tu aici in capul mesei ca nu mai sunt locuri.

M-am asezat, am ridicat privirile si in fata mea de cealalta parte a mesei se uita la mine Mugurel Florescu. A continuat asa cu intermitenta tot cursul mesei, care s-a desfasurat intr-o tacere mormintala. Mi-am dat seama ca sunt “marcat”, fusesem “judecat” si gasit “vinovat”. Urma sa-mi primesc pedeapsa, dar…viata merge inainte.

Despre ce a urmat si despre anii anteriori, in Academie si la regiment, in episoadele viitoare.

La urma tragem linie si analizam. Vedem de unde am pornit pentru a sti ce trebuie schimbat. Pentru ca in mare nu s-a schimbat nimic. Doar minciuna si hotia au capatat forme noi. Iar incompetenta s-a adincit.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Next Post

F-16 A/B Block 15 MLU Soimul orb la vinatoare

Thu Apr 23 , 2020
In curind o analiza comparativa a capabilitatilor aeronavelor F-16 A/B Block15 MLU intrate in dotarea Fortelor Aeriene Romane. Cum se compara cu aeronavele F-16 C/D Block 52+ aflate in dotarea Fortelor aeriene poloneze, cu cele din generatia Block 70/72 cu noul radar AESA, care vor intra in dotarea fortelor Aeriene […]
dusa
Translate »