Bugetele apararii sub amenintarea Covid-19

Stiri 431

Scaderile de GDP cauzate de perioada de carantina, au inceput sa-si produca impactul asupra cheltuielilor bugetare, inclusiv asupra cheltuielilor destinate bugetelor apararii.

Cum era de asteptat primele care reactioneaza sunt aceleasi tari care au reactionat prompt si in cazul limitarii impactului negativ al pandemiei generate de virusul ucigas.

Coreea de sud a anuntat deja primele masuri in privinta scaderii bugetului apararii. Cea mai interesanta este, cum era si firesc, cresterea accentului pe dezvoltarea productiei industriale proprii pentru cresterea ponderii acesteia in lantul integrat de furnizori si sprijinirea cresterii economice.https://www.army-technology.com/comment/south-korea-defense-budget-covid-19/

Mai la sud Thailanda anunta si ea ca taie 550 milioane din bugetul apararii pe fondul crizei provocate de COVID-19, printre achizitiile afectate fiind si cea a 50 de IFV-uri Stryker in valoare de cca 140 milioane de dolari. https://www.army-technology.com/uncategorised/thailand-cuts-defence-spending-amid-covid-19/

IFV Stryker, Sursa youtube.

Stiri similare vin si din India unde dupa ce bugetul destinat achizitiilor a fost redus cu 20 % pe primele doua trimestre, s-a hotarit suspendarea tuturor programelor de achizitii, printre care achizitionarea a 36 avioane Rafale din Franta si a sistemelor S-400 din Rusia. https://timesofindia.indiatimes.com/india/covid-ties-govt-hands-no-big-defence-deal-for-now/articleshow/75337399.cms

Deocamdata nu exista nici o reactie coordonata din partea statelor UE membre ale NATO. Un studiu publicat in Aprilie, de catre influentul Consiliu German pentru Relatii Externe (DGAP), o asociatie non-profit si non-partisana care fiinteaza din 1955, trage un semnal de alarma pentru a se evita repetarea greselilor facute in anii de dupa criza din 2008, cind tarile europene au actionat necoordonat in diminuarea bugetelor apararii, ceea ce a condus la in opinia autorilor la deteriorarea capacitatii de lupta a statelor membre. Se poate observa din graficul inclus in studiu ca tarile din estul Europei si Grecia care au inregistrat scaderi ale PIB de peste 20 % au fost cele mai afectate, bugetele apararii scazind cu 30-40 %.

https://dgap.org/en/research/publications/deterrence-and-defense-times-covid-19

Scenariul alternativ propus de autorii studiului este bazat pe o actiune coordonata si solidara in care statele mari si bogate sa preia mai mult din povara apararii comune pentru mentinerea capabilitatilor de aparare.

In mod firesc tarile mai bogate care inca nu indeplinesc tinta de 2 % ar trebui sa-si mentina cel putin bugetul ceeea ce ar permite unor tari care vor fi mai grav afectate sa-si diminueze bugetul apararii in mod semnificativ. Este de asteptat ca scaderea de PIB din aceste tari, care in 2008 s-a situat intre 5 %, Germania, si cca 8%, Franta, sa fie semnificativ mai mica decit in tarile mai sarace, cum sunt Romania sau Grecia unde se estimeaza scaderi cel putin similare celor din 2008.

In aceste conditii Romania ar putea sa replanifice sumele alocate creditelor, cca 8 miliarde de lei, pentru finantarea unor achizitii care sunt oricum ineficiente si chiar lipsite de valoare militara si sa foloseasca banii pentru stimularea productiei proprii si salvarea locurilor de munca in economia nationala.

O realocare judicioasa a acestor fonduri si o regindire a strategiei de inzestrare bazate pe offset ar permite nu numai restartarea industriei de aparare cit si crearea de locuri de munca atiti de necesare in situatia unei recesiuni economice estimata a fi de durata. ( In afara de JP Morgan).

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.