In data de 13 August, pe site-ul Directiei Juridice din Ministerul Apararii, a fost publicat proiectul unei Hotariri de Guvern, semnat de ministrul Ciuca, destinat a anula licitatia inceputa in anul 2018 si de a desemna “Guvernul Statelor Unite” drept cistigator al programului pentru Achizitia bateriilor de coasta.
Loading…
Reload document 
Open in new tab O formulare inedita, care insa, privita prin prisma legislatiei romanesti naste serioase semne de intrebare. Caci, asa dupa cum am aratat, Bucurestiul, a scos in afara legii offsetul in asa zisele contracte “Guvern la Guvern”, motivarea, falsa de altfel, fiind ca “Guvernul american nu permite offsetul in achizitiile de tip LOA/FMS” . Folosindu-se de aceasta afirmatie mincinoasa, MApN a introdus in legislatie paragrafele care sa le poata acorda derogare de la prevederile legislatiei de offset, pentru acest tip de contracte :
Art. 61. ‒ (1) Ministerul Apărării Naţionale este împuternicit să reprezinte Guvernul României pentru negocierea, semnarea şi derularea acordurilor sau contractelor privind asistența de securitate acordată de către guverne străine şi/sau organizații internaţionale.
(2) Achizițiile de produse, servicii şi/sau lucrări în cadrul acordurilor sau contractelor prevăzute la alin. (1) se desfășoară în conformitate cu procedurile specifice stabilite de guvernele străine şi/sau organizațiile internaţionale care acordă asistența de securitate.
(3) Produsele, serviciile şi/sau lucrările furnizate/prestate/ executate în cadrul acestor acorduri sau contracte sunt exceptate de la aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 189/2002 privind operațiunile compensatorii referitoare la contractele de achiziții pentru nevoi de apărare, ordine publică şi siguranță națională, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 354/2003, cu modificările şi completările ulterioare.
Aceasta noua Hotarire de Guvern, escaladeaza metodele practicate pina in prezent, de personalul din Ministerul Apararii pentru evitarea offsetului, care asa cum vom vedea a fost aplicat cu suscces si in acest caz de…ati ghicit, tot Polonia. Polonia cu care, intr-un interviu recent, ambasadorul roman la Varsovia afirma ca, armata romana are un partenariat strategic, care dateaza se pare de prin anii 2000. Total lipsit de continut, in afara vizitelor si dezbaterilor protocolare, Polonia avind o abordare total diferita de catre Romania, folosind la maxim pirghia offsetului in negocierea obtinerii unor conditii economice avantajoase.
In acest caz, asa cum ne-a obisnuit si cum era si normal, Polonia a cooperat direct cu firma norvegiana Kongsberg, cea care a dezvoltat aceste rachete si care le comercializeaza pe piata locala si internationala, inclusiv in Statele Unite. Aceasta i-a permis sa solicite si sa obtina semnarea unui contract de offset consistent, la fel ca si in cazul celui obtinut la achizitionarea sistemelor Patriot.
Ministerul Apararii din ROmania vrea insa sa achizitioneze sistemele de la firma Raytheon, care le integreaza pentru piata americana, comform legislatiei americane ” buy american”. Aceasta cere ca un continut de minim 50% din valoarea contractelor de achizitie sa fie indigenizat. De fapt cca 70-75 % din sistem urmaind, conform anuntului oficial, sa fie furnizat de firma Kongsberg.
Vedem cum, in ciuda declaratiilor venite din partea ministrului Ciuca, a prim ministrului Orban, a ministrului Economiei, de sustinere a industriei nationale, de revizuire a legislatiei, care sa conduca conform afirmatiilor lui Orban, facute recent la Craiova, cu ocazia mediatizarii semnarii unui contract de “modernizare” a batrinelor avioane IAR-99 :
Odată cu acest program, obiectivul pe care îl urmărim este acela de a asigura dezvoltarea economică, de a dezvolta sau de a menţine capacităţi industriale, de a genera locuri de muncă, de a asigura transfer tehnologic, transfer de know-how, de asemenea, urmărim obiectivul de a obţine cât mai multe investiţii în cercetare, inovare, dezvoltare. Prin mecanismele gândite în cadrul contractelor pe care le vom face, de înzestrare, avem ca obiectiv clar stabilit acela de a crea cât mai multe locuri de muncă bine plătite pentru români. (…) Urmărim ca acest program de înzestrare şi alte programe ulterioare care vor veni, să permită un avans tehnologic important, care de asemenea să aibă efecte benefice şi pentru industria civilă, în mod evident”
Ludovic Orban-Prim Ministru
totul ramine la nivel de declaratii si se continua pe linia pervertirii, evitarii, anihilarii offsetului, singura metoda de realizare a obiectivelor mentionate mai sus.
NSM, cea mai buna racheta antinava din lume?
Sau cel putin asa pretinde firma Kongsberg, cistigatoarea recentei licitatii, impreuna cu firma Raytheon de echipare a noii clase de Littoral Combat Ship ( LCS). Afirmatia pare sa se sprijine exclusiv pe o pretinsa caracteristica “stealth”, datorata tipului de senzor de detectie a tintei folosit, de tip pasiv cu camera in infrarosu, spre deosebire de celelalte tipuri de rachete aflate pe piata, Boeing Harpoon Block 2 si MBDA Exocet Block 3 fiind cele mai cunoscute alaturi de RBS-15 Block 3 al firmei Saab, care folosesc radarul ca mijloc de localizare a tintei si de “homing”, odata aflate in faza terminala.
O analiza comparativa si o evaluare a performantelor noii rachete ale firmei Kongberg ar fi prematura avind in vedere putinatatea datelor existente. Ar fi deasemenea lipsita e obiect atita vreme cit nu se cunoaste care este strategia de utilizare in lupta si care sunt tipurile de amenintari. Daca ar fi sa ne gindim la tipurile de nave din flota Marii Negre a Marinei ruse,se poate vedea ca daca luam corvetele de exemplu, atit cele din clasa Buyan cit si cele din clasa Karakurt, acestea vor fi echipate cu complementul radar Agat 5P-10-03 si CIWS-ul PANTSIR-M sau actualul Kahstan. O amenintare care poate fi neutralizata cu un numar suficient de salve pentru a satura apararea acestora, diferentele intre probabilitatile de distrugere Pk ale diferitelor tipuri de rachete, ducind in cele din urma la costuri diferite necesare neutralizarii fiecarui tip de amenintari.
Voi mentiona insa citeva aspecte ciudate legate de lictatiile la care a participat aceasta racheta si pe care una a cistigat-o si cealalta a pierdut-o.
In 2017, atit Boeing cit si Lockheed Martin decid sa-si retraga ofertele pentru echiparea LCS-urilor. Lockheed Martin, cu LRASM-ul la 3 milioane de dolari bucata, ar fi fost o oferta clara in afara competitiei, atit ca pret cit si ca performante, fiind o racheta cu o raza de actiune de cca 500 km menita distrugerii unor tinte din categoria distrugatoarelor sau portavioanelor.
Surprinzatoare a fost insa decizia Boeing care desi cu un pret estimat a fi competitiv, 1.2 milioane de dolari, a decis sa se retraga, acuzind Marina ca ar fi schimbat specificatia tehnica , pentru a scoate din ea criteriul de “all weather”. Ori, in acest caz, la fel ca si in cel polonez, exista destule date si argumente stiintifice, pentru a contesta capabilitatea “all weather” a capului de cautare pasiv, in infrarosu al rachetei NSM ceea ce poate indica o preferinta a Marinei pentru acest tip de racheta care poate deveni un candidat pentru inlocuirea Harpoon-ului pe toate tipurile de nave…
Si daca Boeing nu a contestat licitatia, nu acelasi lucru a facut firma SAAB in cazul licitatiei din Polonia, care a contestat in instanta decizia comisiei de evaluare, contestatie respinsa de Curtea poloneza pe baza datelor furnizate de firma norvegiana ?
Doar ca in 2019 vine surpriza. Desi Patria, firma de stat finlandeza, detine 51 % din Kongberg Aerospace, NSM alaturi de Harpoon, Exocet, RBS-15 pierde o licitatie extrem de dura chiar in Finlanda, cistigata de racheta Gabriel-V a firmei IAI, cea care seamana ca doua picaturi de apa cu AGM-84 Harpoon a firmei Boeing, fiind insa cu cca 30-40 % mai ieftina. Aceasta, ca si Harpoon-ul avind un cap de cautare cu radar activ…..
Lectia poloneza
In Decembrie 2014 Polonia semna deja al doilea contract pentru achizitionarea unui nou batalion format din 6 aruncatoare, fiecare cu cate 4 canistre, 3 centre de comanda, 3 radare. Contractul era de valoare apropiata primului contract care inclusese si 48 de rachete (12+36) , 174 milioane de dolari,iar in paralel urma sa fie implementata si componenta de offset semnata inca din 2010 odata cu suplimentarea primului contract de achizitie. Aceasta urma sa includa pe linga stabilirea unui centru de intretinere si transferul fabricarii, de rachete asa cum vom vedea in continuare, la momentul respectiv fiind doar mentionata de Presedintele Kongberg, Harald Annenstad, drept o “expansiune intr-o arie tehologica mai larga.”
Facind socoteala insa, vedem ca munitia ar fi fost total insuficienta, dupa o salva, doua, camioanele Jelcz, pe care erau incarcate lansatoarele raminindu-le doar alternativa de a face stinga-nprejur si de a o lua la sanatoasa. Asa cum le va ramine bateriilor romanesti de Patriot, Himars si NSM, daca bugetul statului roman nu-si va desface larg baierele sa cumpere sutele si in cazul HIMARS-ului miile de rachete necesare purtarii unui razboi in caz de nevoie.
Deloc surprinzator, dupa anuntul privind transferul de tehnologie si stabilirea unei fabrici de rachete SkyCeptor in Polonia pentru systemele Wisla-Patriot, Ministrul Apararii Polonez, Mariusz Blaszczak anunta in cursul unei ceremonii desfasurate in urma cu un an, inceperea lucrarilor la nou fabrica destinata fabricarii rachetelor NSM, de catre firma poloneza WZE, aceiasi care urmeaza sa fabrice si rachetele Skyceptor.
De mentionat ca inca de la primul contract incheiat in 2008, sistemul polonez a inclus radarul TRS-15C 3D, fabricat de firma poloneza PIT RADWAR, apartinind de concernul polonez BUmar care a fost inclus in numeroase program de offset.
Romania, repetenta “clasei”
“You will not find it difficult to prove that battles, campaigns, and even wars have been won or lost primarily because of logistics.“
Dwight D. Eisenhower
Cu exceptia “all weather capability” fata de care am indoieli, este posibil ca racheta NSM sa aibe o probabilitate de distrugere a tintei mai mare decit rachetele competitoare. Finlandezii insa au ajuns la o concluzie diferita.
Insa in cele din urma nu este un concurs de genul “bradul meu e mai frumos impodobit ca al tau”. Este o problema de cite salve e nevoie pentru a lovi tintele si a le anihila. Care se traduce intr-o problema de logistica. Cite baterii si mai ales cite rachete poti sa furnizezi acestora. Daca e numai pentru o salva doua, sau daca probabilitatea de supravietuire in cazul unui atac surpriza sau prin saturatie este foarte redusa si in adincime nu ai rezerve, este game over.
Romania a preferat sa cumpere “de pe raft”. Fara programe de cooperare, industrializare, transfer de tehnologie, fara a fabrica “munitia” respectiv rachetele pe plan local. Fara implicarea industriei autohtone s-au pierdut surse de venit care sa asigure viabilitatea economica si ceea ce militarii numesc “securitatea aprovizionarii” care s-a vazut cit este de importanta in confruntarea cu o amenintare reala cum este recenta pandemie cu COVID-19. Atunci cind mai mult ca oricind trebuie sa te bazezi pe resursele proprii, altfel nu iti va veni nimeni in ajutor in timp util. Cum a spus Foreign Office-ul in ’45 despre celebrul aranjament de la Ialta, “am cedat ceea ce nu aveam” referindu-se la Romania.
Este de notorietate ca sistemele si tehnica militara ajung sa fie perimate tehnologic la intervale tot mai scurte de timp. Este ceea ce am vazut la achizitia sistemelor Patriot, si vom vedea curind cind ma voi referi la costisitoarele achizitii de sisteme Spike.
Sunt motive pentru care toate tarile, inclusiv Statele Unite, Germania sau Franta, insista pe implicarea industriei nationale. Iar cele mici pe utilizarea offsetului pe care pina nu demult, mijlocul anilor 90, inclusiv tari ca Franta l-au folosit intens.
Dintre toate, doar Romania este altfel si ceea ce deja are un impact negativ asupra capacitatii de a mentine volumul achizitiilor, a satisfacerii nevoilor diverselor categorii de forte, si care va genera o raminere in urma tot mai accentuata, in pofida unui efort initial considerabil care insa nu se regaseste si in cresterea capacitatii economice a industriei proprii, atit cea de aparare cit si industriile cu un caracter dual.
Iar acest lucru nu nu poate sa aiba decit un impact negativ asupra capacitatii de aparare si a securitatii si suveranitatii Romaniei.
(4) https://www.raytheonmissilesanddefense.com/news/feature/missile-us-navy
(8) PGZ-WZE SA –https://www.wze.com.pl/systemyrakietowe/
Poza coperta : Lansator NSM cu racheta Kongsberg-NSM instalat pe sasiu Jelcz
