Offsets in Canada.Transparenta si profesionalism.

Legislatie 403

Politica de offsets in Canada este reprezentativa pentru modul cum cele doua partide mari din spectrul politic canadian, Partidul Liberal si Partidul Conservator, inteleg sa coopereze intr-un stat democratic, pentru a servi interesul national.

Este un model pentru modul de functionare al puterii executive, pentru abilitarea pe care o au institutiile cu un rol in procesul de decizie in domeniul achizitiilor de tehnica militara, de a transpune in practica o legislatie si un mandat lipsite de echivoc, pentru rigoarea si transparenta procedurilor, si pentru staruinta si profesionalismul cu care acestea sunt aplicate.

Si nu in cele din urma, este un model pentru staruinta in imbunatatire si perfectionare. Un model diametral opus fata de ceea ce se intimpla la Bucuresti. Unde exista si s-a perfectionat un alt model de persistenta. Cel al legislatiei ciuntite si anihilate, al procedurilor viciate, al bunului plac, ignorantei pina la incompetenta si al dezinformarii ca politica oficiala a institutiilor statului si in special a Ministerului Apararii.

Politica de Beneficii Industriale si Tehnologice

Offsetul este aplicat in Canada prin Politica de Beneficii Industriale si Tehnologice ( Industrial and Technological Benefits Policy-ITB)

In Canada, achizitiile de tehnica militara sunt reglementate de Defence Production Act emis in Aprilie 1951. Se poate observa inca din titlul acestei legi, ca achizitiile de tehnica militara, la fel ca in unanimitatea statelor democratice, au fost inca de la inceput, strins legate de dezvoltarea capacitatilor proprii de productie. Astfel, achizitiile de tehnica militara pentru Ministerul Apararii, erau trecute in responsabilitatea nou creatului Departament pentru Productia de Aparare-DDP), separat de Departatentul Apararii Nationale ( DND), care, pe linga desfasurarea procesului de achizitii era mandatat sa asigure dezvoltarea bazei industriale la nivel national, pentru a putea astfel sprijini efortul de reinarmare al Canadei de dupa razboi.

De-a lungul anilor au avut loc numeroase re-evaluari si schimbari legislative, care au condus si la schimbarea structurilor guvernamentale responsabile pentru procesul de achizitii de tehnica militara. Guvernele conduse de ministri ca John Diefenbaker, Pierre Trudeau, sau Brian Mulroney au introdus schimbari substantiale in acest domeniu.

Insa, indiferent de culoarea politica, toate aceste interventii au avut de fiecare data un numitor comun : interesul public, prin perfectionarea continua a modului in care achizitiile de tehnica militara sa poata fi folosite ca o pirghie pentru dezvoltarea economica. Iar toate aceste guverne, cu exceptia unei scurte perioade in anii 60, indiferent ca achizitiile s-au desfasurat centralizat de catre o singura Agentie guvernamentala sau de un mecanism Interdepartamental ( Departament =Minister), au stabilit ca Departamentul insarcinat cu conducerea licitatiilor si contractarea sa fie unul eminamente civil, Departamentul Apararii Nationale ( DND)

In 1969, Departamentul pentru Productia de Aparare a fost Desfiintat si locul sau a fost luat de Departamentul Pentru Servicii si Achizitii ( DSS). Tot un deprtament civil. In 1993 acest minister a fost comasat cu cel al lucrarilor publice din care a rezultat Departamentul Lucrarilor Publice si Serviciilor Guvernamentale, Public Works and Government Services Canada (PWGSC). Tot civil. Si in sfirsit, in 2015, acesta a fost redenumit Departamentul Serviciilor Publice si Achizitiilor, Public Services and Procurement Canada, PSPC. care exista si astazi Tot civil.

Pe tot parcursul acestei perioade, si pina in prezent, militarii, Departamentul Apararii Nationale, au avut trei atributii principale in cadrul proceuslui de achizitii : stabilirea specificatiilor minimale, evaluarea ofertelor din punct de vedere tehnic si receptia echipamentelor.

Introducerea legislatiei de offset-Beneficii Industriale si Regionale

In lipsa unei legislatii formale in domeniul offsetului, Canada a promovat activ offsetul incepind cu anii 70.

In anul 1986, Guvernul Conservator al Primului Ministru Brian Mulroney introduce primul act normativ pentru formalizarea offsetului, cunoscut sub numele de Industrial and Regional Benefits ( IRB)-Beneficii Industriale si Regionale. Scopul acestuia era similar legislatiilor de offset existente la acea data in majoritatea statelor dezvoltate, Marea Britanie, Franta, Olanda, Norvegia, Spania, Italia, Finlanda, Austria, Danemarca, de a folosi aceasta lege ca o pirghie in cursul negocierilor pentru a genera dezvoltare economica si locuri de munca, cu accent pe alocarea geografica. Accentul era pe investitii si export, cu un procentaj minim de 100 % din valoarea contractului.

Rezultatele au fost spectaculoase, intre 1986 si 2017 valoarea obligatiilor de offset asumate de companiile vinzatoare de armament s-a cifrat la 44 miliarde de dolari, cu 32 miliarde indeplinite pina in prezent. Accentul dupa cum vom vedea fiind pe transferul de tehnologie in sectoare cheie ale industriei canadiene, desemnate ca atare in criteriile foarte stricte de departajare a ofertelor. Aceasta latura a procesului de achizitie era administrata de Ministerul Industriilor ( Industry Canada) , propunerea de offset avind o pondere de 10 % in desemnarea ofertei cistigatoare.

Propunerea de valoare-Un salt calitativ

Introducerea “Propunerii de Valoare” ( Value Proposition) prin noua Politica Industriala si Tehnologica ( Industrial and Technology Benefits ) a focalizat politica de offset pe domenii esentiale pentru economia Canadei.

In 2014, Guvernul Conservator al primului Ministru Steven Harper a dat publicitatii prima Strategie pentru Achizitiile din Aparare ( Defence Procurement Strategy ) care a venit si a intarit rolul offsetului urmarind in acelasi timp o crestere calitativa a acestuia.

Contractul celor 28 elicoptere S-92 ( CH-148) a fost insotit de un program masiv de offset. Foto:Lockheed Martin

Ministerul Industriilor a fost redenumit Ministerul Inovarii, Stiintei si Dezvoltarii Economice, Innovation, Science and Economic Development (ISED) aratind schimbarea de orientare de la o abordare statica, conventionala, la una dinamica orientata catre partea de tehnologie si inovare, in masura asigure mentinerea competitivitatii economiei canadiene. In acelasi timp politica orientata generic catre “Beneficii regionale si Industriale” s-a refocalizat catre patru mari directii :

  • Investitiile in capacitati dinsectorul Industriei de Aparare care sa sustina cresterea pe termen mediu si lung a acestora
  • Valoarea activitatilor de Cercetare & Dezvoltare transferate sau create in Canada
  • Promovarea exportului ( in sensul realizarii lui )
  • Crearea de furnizori in economia Canadei

Politica de Beneficii Industriale si Tehnologice ( ITB) explicata pe scurt

Pentru a o face mai efectiva, noua Politica de Beneficii Industriale si tehnologice a introdus asa numita “Propunere de valoare” -Value Proposition, pe care trebuie sa o includa fiecare ofertant in oferta tehnico-financiara. Acest document esential este folosit de catre ISED in evaluarea valorii economice a fiecarei propuneri care primeste un punctaj pe baza unor criterii bine definite.

Cititorii interesati pot sa admire intregul proces, rigurozitatea si profesionalismul criteriilor, transparenta si gradul de obiectivitate, pe site-ul Guvernului canadian.

Ce mi s-a parut esential de retinut este desemnarea unor sectoare prioritare ( Key Industrial Capabilities) considerate esentiale pentru securitatea nationala si luind in considerare tehnologile emergente si gama de competente existenta, inclusiv partea de resurse umane. Cum ne-am fi asteptat, printre acestea sunt incluse sectoare ca industria de aviatie, fabricarea de munitii dar si comunicatii, IT, inteligenta artificiala, vehicule fara pilot, senzori optoelectronici, materiale moderne.

Concluzii

Politica interesului national inseamna fapte si nu vorbe. Porneste de la o Strategie de Aparare precisa si coerenta din care deriva Strategia de achizitii si toate documentele si procedurile pentru punerea in practica a acesteia.

  • Obiectivele strategiei de achizitii sunt prezentate in detaliu in Strategia de Aparare : “Puternica, Sigura, Angajata”
  • Strategia de achizitii in domeniul Apararii, stabileste clar obiectivele si mijloacele pentru atingerea obiectivelor din Strategia de Aparare
  • Achizitiile de tehnica militara sunt desfasurate pe baza unui proces la care concura trei Departamente-Ministere, doua civile si Ministerul Apararii.
  • Ministerul Apararii stabileste cerintele pentru echipamentul militar insa responsabilitatea pentru procesul de licitatie si contractare rezida la Ministerul-Departamentul pentru Servicii Publice si Achizitii. 
  • Propunerea de offset ( Value Proposition) este evaluata de Ministerul Inovarii, Stiintei si Dezvoltarii Economice, ISED si are o pondere de MINIM 10 % din scorul acordat pentru fiecare oferta.
  • Contractele se acorda pe baza VALORII economice si nu a pretului cel mai mic. Nota : Nu are nici o relevanta daca oferta cistigatoare pentru 4 corvete are oretul mai mic cu 2 % fata de oferta urmatoare, daca beneficiile economice sunt de doar 10 % fata de 80 %

Prin contrast, la ora actuala, Strategia de Aparare a Romaniei este condusa in directia importului de securitate si nu de a asigura o autosuficienta si autosustinere intr-o masura cit mai mare. O tara autoasumata de catre decidenti, ca fiind prea slaba pentru a se putea apara singura, care si-a cedat in mod deliberat un atribut esential al suveranitatii, dezvoltarea unor capacitati industriale proprii, care sa-i confere un grad minim de rezilienta, si care va depinde masiv de sprijinul extern pentru a-si asigura securitatea dar si viabilitatea financiara si economica si coeziunea sociala pe termen mediu si lung.

Nu exista o strategie de achiztii, nici o politica in domeniul offsetului, legislatia in domeniu fiind amendata succesiv, pentru a a-i amputa prevederile care sa o faca cit de cit eficienta. Decizia este concentrata la Ministerul Apararii, Ministerul Economiei, prin OCATS avind un rol pur decorativ.

Contractele se “acorda” in mod discretionar pe baza unor documentatii golite de continut, fara ca impactul financiar, bugetar, social, economic, asupra mediului de afaceri sa faca preocuparea decidentilor, sub marota “interesului esential de securitate”. Care asa cum am vazut se reduce la premisa ajutorului extern si…cam atit.

I rest vorbe goale, ceremonii, documente fara cap si coada. Neant.

Referinte

(1)https://lop.parl.ca/sites/PublicWebsite/default/en_CA/ResearchPublications/201609E

(2) Industrial and Technological Benefits Policy: Value Proposition Guide, https://www.ic.gc.ca/eic/site/086.nsf/eng/00006.html

(3) Industrial and Technological Benefits, https://www.ic.gc.ca/eic/site/086.nsf/eng/home

(4) Martin Auger, Canada’s Defence Procurement Strategy, https://hillnotes.ca/2016/02/25/canadas-defence-procurement-strategy/

(5) Stefan Markowski, Peter Hall, RObert Wylie-Defence Procurement and Industry Policy, Pagina 207-228, Canadian Defence Procurement

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.