Economia Romaniei : lohn, call centers si “centre de mentenanta”

3

Sistemul HIMARS, fara munitie, este, veti fi de acord cu mine, bun de dus la parada, folosit ca element de proganda in evenimente ca cel regizat recent la Capul Midia si nu face decit sa confere un fals element de siguranta populatiei unei tari in care sintagma “furatul caciulii” scoate in relief o meteahna cu radacini inca adinci si care a facut si continua sa faca ravagii in domeniile economic, social si cel de securitate nationala.

Vizionind cuvintarile oficialilor statului roman la acest recent eveniment am simtit o stringere de inima la gindul ca in asemenea personaje sta soarta statului roman.

Rind pe rind, Ludovic Orban, Popescu si Ionel Ciuca nu s-au sfiit sa-si insele concetatenii, mintind cu o lejeritate dezarmanta si o nota de dezinteres care scot in evidenta o doza de iresponsabilitate inadmisibila la acest nivel de decizie de care depinde securitatea dar si viata de zi cu zi a cetateanului roman.

Pentru ca, pina la o situatia conflictuala, singurul beneficiu palpabil al unor asemenea “investitii”, cum denumeste Ludovic Orban CHELTUIELILE de inzestrare, poate veni doar din aplicarea mecanismelor de “juste retour” ( offset) pe care tocmai guvernantii romani incepind cu fostul Sef de Stat Major Ionel Ciuca s-au straduit sa le anihileze si sa le mentina in aceasta stare apoi, sub acoperirea mediatica a declaratiilor de bune intentii pe care le puteti admira in filmuletul de mai jos :

Orban, Popescu, Ciuca -Caruselul minciunilor

Minciuna nr. 1 : “In acelasi timp ne dorim sa sprijinim tot mai mult revigorarea industriei nationale de aparare, prin achizitiile pe care le facem, si va asigur ca urmarim implicarea agentilor economici in cit mai multe programe indusrtiale aferente acestor programe de inzestrare” -Ludovic Orban

Minciuna nr. 2 ” Avem exemple deja de succes : Centrul de mentenanta de la Aerostar Bacau, avem centrul de mentenanta si echipare al elicopterelor BlackHawk de la Romaero care arata ca industria de aparare porneste si s- apornit o cooperare industriala cu industrai din Statele Unite de Inzestrare a Armatei” -Virgil Popescu

Minciuna nr. 3 -Ministrul Ciuca, o balmajeala incoerenta despre angajamente si activitati, eforturi si contributii. Dar mai bine ascultati singuri.

Cum poti sa comentezi asemenea minciuni desprinse parca din arsenalul de dezinformare si intoxicare de tip “active measures” in care minciuna gogonata are un rol de prim rang ?

Sistemul HIMARS-Tragi o salva si….

te predai. Pentru ca s-a terminat munitia !

Un calcul simplu arata ca, dupa prima salva stocul de rachete ce urmeaza a fi receptionat in cadrul achizitiei de 1.5 miliarde de dolari va fi epuizat. Nu le ramane bravilor artileristi decit sa faca stinga imprejur sau sa atace la baioneta ca in primul razboi mondial…

Caci, asa cum scriam intr-un memoriu trimis la presedintie si CSAT, intrucit MApN nu s-a sinchisit sa ia in consideratie cometariile pe care le-am trimis la proiectele de lege sau de HG, achizitia furniza un numar de rachete suficient pentru o salva de lansator :

  • 9 Baterii constand in 54 HIMARS launchers.1 lansator avand fie 6 tuburi pentru GLRMS fie o canistra pentru o racheta tactica ATCMs.
  • 81 Rachete ghidate INS/GPS de tip M31A1 cu incarcatura simpla de 200 lbs, raza de actiune de 70 km.
  • 80 Rachete ghidate INS/GPS de tip M30A1 cu incarcatura multipla ( submunitii ) constand in 404 grenade PI-M77 DPICM. ( sau 180000 bile de otel).Raza de actiune 70 km.
  • 54 rachete ATACMS  Block 1AM57  cu incarcatura simpla de 500 lbs, cu raza de actiune de 270+
  • 24 C2 ( Command and Control ) AFADTS

Sa calculam asadar domnilor : 162 rachete M31A1/M30A1, de impartit la 6 tuburi inseamna fix 27 lansatoare ( jumate din numarul celor 54 ). Pentru restul de 27 lansatoare avem doua salve de rachete ATACMS cu raza de actiune de 270-300 km.

Ah, vor spune unii, nici o problema, cumparam mai multe rachete. Sigur, doar ca 1 racheta M31A1 costa in jur de 300-350.000 dolari/bucata. O sigura actiune de lupta ajungind sa coste in jur de 50-60 milioane de dolari ( pare cinic dar asa se fac calculele cind vine vorba de determinat costurile intr-un potential teatru de razboi). In acelasi timp costurile pentru partea adversa vor fi semnificativ mai mici chiar si in conditiile in care se va satura cu un numar triplu sau cvintuplu de rachete neghidate, lansate pe traiectorii pur balistice sau chiar daca vor fi folosite noile tipuri de rachete ghidate prin sistemul GPS GLONASS.

Cit dspre rachetele ATACMS, acestea, la un cost de peste 3 milioane bucata, sunt absolut nefolositoare intr-un eventual conflict. Pentru ca daca Finlanda poate lovi Skt Petersburg de la Helsinki, Romania nu poate lovi absolut nimic cu ele, in timp ce va fi expusa rachetelor balistice si de croaziera Iskander sau Kalibr cu baza in Crimeea sau la bordul corvetelor si fregatelor din Marea Neagra si Marea Caspica. Cu exceptia doar a republicii transnistrene, care oricum este o tinta fara implicatiile emotionale aferente unei concentrari urbane de talia Skt Petersburgului, nimic deci care sa impiedice o actiune de agresiune din aceasta directie…

Motiv pentru care ma vad silit sa repet din nou un citat mentionat intr-un articol anterior :

“You will not find it difficult to prove that battles, campaigns, and even wars have been won or lost primarily because of logistics.
Dwight D. Eisenhower
Tweet

fiind ceea ce alte tari au inteles foarte bine atunci cind au facut astel de achizitii, amintind aici exemplul Poloniei care a negociat si obtinut fabricarea pe plan local atit a rachetelor SkyCeptor pentru sistemele poloneze Wisla-Patriot cit si a celor pentru sistemul NSM al firmei Kongsberg.

Si care a achiztionat un numar redus de sisteme HIMARS, cu un numar minim de rachete, pentru numai 414 milioane de dolari, intrucit intentioneaza si negociaza si fabricarea pe plan local a rachetelor la fel ca pentru bateriile de coasta si pentru sistemele Patriot, motiv pentru care in LOA a cerut furnizarea a 1642 capete de ghidare GPS. Ati citit bine, una mie sase sute.

Ce s-a vrut a fi “actiunea” de la Capul Midia ?

Intr-un climat de incertitudine la nivel global, care va continua sa persiste o buna bucata de vreme, dublat de un nivel crescut de ingrijorare legat de evolutia economica post pandemie, exista potentialul ca pe fondul unor erori de judecata tensiunile regionale sa escaladeze intr-un conflict de anvergura, regiunea Marii Negre fiind unul din punctele slabe ale Aliantei Nord Atlantice, si nicidecum un element de stabilitate.

Daca ne uitam bine, actiunea de la capul Midia nu a avut un caracter militar, ci unul politicianist, pur propagandistic. S-au tras in total 6 rachete de catre unul dintre cele doua lansatoare HIMARS si un numar egal de lansatoarele LAROM.

3+3 rachete M30A1 trase in Marea Neagra

Un exercitiu militar ar fi aratat ca in imaginile de mai jos :

Sistemul MLRS BM-30 cu rachete de 300 mm, Raza de actiune de 90 si incarcatura de 220 kg

In acest context exista riscul ca “activitati” pur propagandistice ca recentele exercitii de tragere Patriot si HIMARS sa fie interpretate ca demonstratii de forta, ele venind si pe fondul declaratiilor belicoase din noua strategie de securitate care nu s-au sfiit sa declare Rusia “stat inamic”.

Ar fi cazul ca politicienii si militarii romani sa exercite mai multa retinere mai ales in situatia delicata in care se afla Romania in prezent, incorsetata in paradigma celor 24 ore.

Avioanele F-16 “modernizate” sunt neutilizabile, sistemele Patriot sunt deja invechite, sistemele HIMARS sunt si ele in curs de a fi dotate cu rachete cu raza de actiune marita, care sa fie in masura sa tina piept noului sistem G-MLRS Tornado-G ( 9A53-S) bazat pe sistemul BM-30, cu raza de bataie de peste 100 km si ghidare GPS ( sistemul GLONASS). ( exista surse care crediteaza acest sistem cu o raza de bataie de 200 km), astfel ca cele cumparate de Romania acum vor fi deja depasite in urmatorii ani.

Cu o astfel de strategie in domeniul inzestrarii, fara o utilizare judicioasa a politicilor de “juste retour” (offset) similar cu celelalte tari, citeva, Polonia, Danemarca, Elvetia, Canada fiind prezentate si pe acest site, si continuind sa persiste in minciuna si incompetenta Romania se condamna singura la irelevanta, atit militara cit si economica.

3 thoughts on “Economia Romaniei : lohn, call centers si “centre de mentenanta”

  1. am citit intampltor stirile de pe acest ziar sau ce este si aberatii si dezinformari mai mari nu exista . domle vorbesti niste prostii mai mari decat tine. Dup cele spuse aici polonia este cea mai mare forta militara a lumii iar romania este ultima. Habar nu ai ce vorbesti . Informeaza-te si dupa aia fa afirmatii. In majoritatea programelor de inzestrare romania are contracte de colaborare tehnologica cu partenerii nostrii strategici ( sua , franta , italia ,, si israel )nu neaparat ooffset, dar are in cateva si offset. Si e destul de bine pana acum, NU mai dezinforma ca nu ai dreptate

    1. Daniel, comentariul tau nu merita un raspuns.

      Sigur in masura in care vei comenta civilizat si argumentat putem discuta si eu sunt gata sa-mi recunosc greseala.

      Pentru un roman care locuieste in Ungaria m-as fi asteptat la mai mult

  2. Corect! Si cred fiecare cuvant scris! Si asta nu doar pt ca politicienii romani SUNT in stare de asa ceva, doar pt a intra in raza vizuala a americanilor, ci si pt ca unele realitati (existente de ceva ani) intaresc randurile asternute aici.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Next Post

Achizitiile de tehnica militara nu respecta Constitutia Romaniei

Mon Nov 30 , 2020
Evenimentele din aceste zile demonstreaza ca Romania are o capacitate redusa de a face fata cu success unei situatii de criza, cum este cea reprezentata de gestionarea riscului unei epidemii de COVID-19 la scara nationala, datorita starii precare in care se gaseste sistemul de sanatate, afectat de lipsa dotarilor, materialelor si de insuficienta personalului. La aceasta adaugindu-se incapacitatea economiei de a produce intr-un timp extrem de scurt echipamente vitale necesare sustinerii efortului logistic asociat unor astfel de situatii. In cazul sistemului national de aparare, manifestarea unor slabiciuni similare, in contextul unei crize de securitate regionala sau globala, ar putea avea consecinte fatale pentru asigurarea sigurantei cetatenilor, […]