Dezastrul Piranha-“Fabricat” nu inseamna nici “eficient”, nici “credibil”, titram in urma cu aproape 2 ani. Insa in “logica” pe care s-au asezat lucrurile in Romania, contractul Piranha a ajuns sa capete dimensiuni diabolice, prin perseverenta cu care militarii de sub subordinea generalului Ciuca continua sa cheltuiasca resurse uriase pentru a acoperi erorile facute pina acum in acest program.
A fost odata…Programul PUMA
In urma cu circa 40 ani, generalul Stefan Ispas, seful de atunci al GAB ( Grupul Aeronautic Bucuresti), precursorul CNIAR, si Tudorel Harabagiu, director TEHNOIPORT, fac o escala “intimplatoare” la Paris, pe drumul de intoarcere la Bucuresti, de la negocierile purtate cu firma Sikorski, in Statele Unite ale Americii. Negocierile cu Sud Aviation, viitorul Eurocopter si apoi Airbus Helicopters, demarasera greu si ajunsesera intr-un unghi mort. Nici cele cu Sikorski nu mergeau mai bine.
Tot “intimplator”, francezii afla de escala romanilor si se infiinteaza la hotelul acestora…cu o oferta in parametrii ceruti si mandatati de statul roman. Asa s-a nascut programul PUMA, cu niste conditii de offset de exceptie la acea vreme mai ales pentru o tara din lagarul comunist. E indeajuns sa mentionez ca primele 12 elicoptere, asamblate in Romania, in afara de cel prezidential, au fost, conform contractului, re-exportate, iar o mare parte a contractului a fost platit in diverse piese si subansable exportate apoi pe durata a peste 10 ani de “contrapartida”.
Din pacate conducerea dictatoriala a cuplului Ceausescu decide la citiva ani distanta, angajarea unor fonduri uriase, aproape jumatate de miliard de lire sterline, din care s-au platit pina in 1989 170 milioane, in pagubosul contract ROMBAC 1-11, care avea sa a atirne ca o piatra de moara la gitul industriei de aviatie, aflata in plina dezvoltare la acea data, prin programele Yu-ROM ( IAR-93), Allouette-PUMA si IAR-99.
La lipsa fondurilor avea sa se adauge si lipsa pietelor, in afara celei interne, aceasta fiind una din limitarile majore ale programelor de licenta de tip autarhic, care, odata ce piata interna este saturata ajung sa se stinga incet, incet, asa cum s-a intimplat si in cazul programelor similare spaniole sau belgiene.
“Contributia” Romtehnica avea doar sa mareasca suma datorata Romaniei de tari catre care se indreptau exporturile de armament, contractul de livrare a 24 elicoptere in Sudan conducind in final la o datorie estimata la cca 60 milioane de USD ( la niveul anului 1990) catre statul roman, care nu va mai fi platita niciodata. La fiecare nou lot de 4 elicoptere, sudanezii plateau avansul, restul intrind la capitolul “arierate”.
In citiva ani totul avea sa se prabuseasca, lipsa banilor conducind la transformarea treptata a acestui vis frumos intr-o butaforie, in care minciuna si oportunismul aveau sa inlocuiasca treptat profesionalismul, munca asidua si onestitatea celor care cladisera o industrie de prim rang, la nivel mondial in anii 70.
In buna traditie romaneasca, generalul Ispas fusese si el mazilit, cu ordin de la cabinetul 2, pentru ca sustinuse in fata conducerii de partid propunerea de colaborare, venita de la nou infiintatul concern european Airbus, care ar fi pus industria romaneasca de aviatie pe alta traiectorie.
Esecul de miliarde numit Piranha
De la inceput, inca din faza extrem de scurta, de numai o luna, de studiere a “ofertelor”, programul Piranha a fost marcat de nereguli, semnalate inclusiv de Directia de Prevenire si Investigare a Coruptiei si Fraudelor din MApN, dar…spalate de procurorii din sectia militara a DNA, in pofida multiplelor incalcalri ale legislatiei.
Incheiam seria de articole dedicate acestei fraude majore presentaind si constatarile facute de catre Directia de Prevenire si Investigare a Coruptiei si Fraudelor din MApN, care a investigat si ea aceasta achizitie, tranmise Directiei Nationale Anticoruptie, Sectia Militara :
- A. Nu s-au gasit documente justificative pentru stabilirea pretului pentru cele 227 APC Piranha V.
- B. Nu s-a gasit nici o analiza care sa justifice alegerea tipului de platforma.
- C. Contractul nu are clauze care sa stabileasca penalitati si/sau daune interese care sa protejeze realizarea, a ceea ce MApN considera ca reprezinta, “interesul esential de securitate” a statului roman.
- D. Specificatiei tehnica ( practic cerintele operationale) schimbata in perioada de clarificari.
Nu voi mai reveni aici la toate acele incalcari flagrante ale legislatiei, calcata in picioare de bocancul militarilor., prezentate in seria de articole pe care o gasiti la referinte Subliniez doar una dintre ele pe care procurorii militari au justificat-o intr-un mod foarte original : nu se putea stabili pretul corect de achizitie, intrucit preturile sunt…secrete.
Si asa, cu pretul la secret, si cu codul penal radiat, ofiterii “specialisti” si fostii lor colegi, iesiti in rezerva, deveniti acum “consultanti” ai firmelor carora le acordasera anterior contracte, prin gustul mierii si…pluseaza. Acolo unde legea nu mai exista, si unde domneste bunul plac, merge orice.
Inca 150 de Piranii de la nasu’ Ciuca
Nici nu s-a uscat bine cernaela pe primul contract de aproape 900 milioane de euro pentru 227 APC Pirana 5 cu turele Elbit si protectie balistica similara cu a BTR-ului, ca militarii au mai trimis Parlamentului la avizare inca o achizitie pentru alte 150 de Piraha 5. Probabil ca intre timp si-au dat seama ca un aruncator la 7 km e mai potrivit pentru un APC-eu, decit un tun de 30 mm la 2 km si in confruntare directa cu un tanc sau cu un infanterist echipat cu o racheta antitanc, asa cum a demonstrat din plin experienta razboiului din Ucraina.
Ca unde merge miliardu merge si…ce-or fi dolari, euro ? Pe de o parte B1, Europa FM, G4media dau prestul celor 150 de Piranii in Euro, DIGI, Romania Libera, Adevarul vorbesc de dolari. Cifra fiind aceaisi, acolo un mizilic de 674 milioane, asa ca ce mai conteaza Euro sau Dolari cind buugetu a fost crescut din ordin de primar la 2.5 % din PIB ? . Si ce mai conteaza ca danezii au luat cu o suma mai mica un numar dublu de blindate Piranha 5, in aceleasi configuratii. Unde mai pui si cu 100 % offset.
1 miliard de la guvernul Ciuca pentru ctitoria generalului Ciuca
Dupa 30 ani de la caderea cortinei de fier si alti 20 de ani cit a durat procesul de integrare a Romaniei in structurile euro-atlantice, ar fi fost de asteptat ca mentalitatile de tip autarhic sa se fi disipat si sa fi lasat loc unei gindiri economice, care sa conduca la integrarea treptata a industriei de aparare romanesti in fluxurile de furnizori ale marilor firme producatoare de armament, acolo unde offsetul ar fi avut un rol determinant in acest proces.
Mai ales ca, asa cum a dovedit si experienta altor state, contractele de gen Piranha 5 s-au dovedit neviabile, “fabricatia” pe plan local conducind nu numai la cresterea considerabila a pretului pe unitatea de produs, dar mai ales la lipsa unui impact industrial pe termen lung, odata contractul principal incheiat, interesul firmei furnizoare disparind. Practic adaugi 30-40 % la pretul de achizitie, fara a mai avea apoi posibilitatea recuperarii investitiilor facute pe o serie mare de produse cu vinzare la export. Si aici sunt relevante exemplele date mai sus, cel al programelor spaniole ale anilor 70-80, si al programelor belgiene din aceaisi perioada. Asta in cazul in care compania “partenera” este convinsa sa investeasca direct in indsutrai locala. Ceea ce nic macar nu este cazul aici. GDELS neiviestind nici un dolarel in asa zisul “joint-venture”. Si pe buna dreptate, la ce ar investi intr-o afacere FALIMENTARA ?
Dar nu, generalul Ciuca si “specialistii” militari au dat la o parte offsetul si au decis ca vor pune in practica argumentul cu care au justificat acordarea contractului initial, respectiv “fabricarea” la UMB a loturilor urmatoare de APC-uri. Iar daca primele livrari s-au derulat pe repede inainte, primele 100 de Pirana venind mai mult sau mai putin finalizate din Elvetia, era nevoie de inca un lot suplimentar de Piranii pentru a se incerca mascarea lipsei de viabilitate economica a unui program de “fabricatie” care s-ar fi terminat in mai putin de 3 ani.
Generalul Ciuca, de la MApN, doneaza miliardul GDELS
“Am platit 1.5 miliarde de lei cu dorinta de a implica cit mai mult industria nationala de aparare si in plus vom infiinta alocuri de munca, vom injecta capital si vom revigora industria de aparare”. declara generalul ministru al apararii CIuca, in anul 2021.
Imediat, presa de partid si de stat prelua fara sa “mestece” , ba mai si ridica miza, caci Ciuca, in bolovanismul lui de oltean de la Plenita, nu facuse decit sa spuna adevarul : el platise.
“Nicolae Ciucă promite revigorarea industriei din România. MApN a investit în 2020 1.5 miliarde de lei în economia națională.” ( Defense Romania)
“În 2020, MApN a investit peste 1,5 miliarde de lei în economia naţională” ( Valentin Bolocan-Adevarul)
Mai mult puteti citi aici.
Misterul miliardului
Si iata ca misterul incepe sa se desluseasca. In 2021, in bilantul UMB, compania aceia unde se cremuiau cauciucurile la piraniile aduse din Elvetia, apar brusc niste cifre halucinante. Activele imobilizate cresc cu aproape 1 miliard de lei. Contul 472, Vinzari in avans, este si el “alimentat”, creditat cu….917 milioane, cresc si capitalurile cu cca 50 milioane, activele se inchid cu pasivul, contabilicesc totul e in regula.
Nasul Ciuca a platit, banii s-au inregistrat frumos in contabilitate, anul financiar 2021 se incheie in forta pentru UMB, cu 1 miliard incasati pentru….vinzari viitoare, dar si cu 1 miliard crestere in active imobilizate !
Este neclar ce fel de masini si utilaje ar fi putut procura UMB, peste noapte aproape, cu aproape 250 milioane de dolari, asta daca nu au folosit banii sa cumpere.. (si) licenta de fabricatie ? Desi mult mai plauzibil este ca in aceasta martingala elvetienii sa cada la pace cu “partenerii” romani si sa li se accepte contributia in “joint-venture” cu un asa zis tranfer de tehnologie constind in licenta de fabricatie, cu o valorizare similara. Ba mai mult la minarelile care s-au facut pina acum in achizitiile militare nu m-ar mira ca pentu scopul off-setului sa se fi introdus si un coeficient de multiplicare generos 5, 10, 15, pentru acoperirea obligatiilor acestora, de copensare/offset a 80 % din valoarea contractului, prin investitii sau exporturi a unor produse fabricate in ROmania, ca urmare a eforturilor investitionale si/sau comerciale ale firmei GDELS.
Este neclar de asemenea care ar fi valoarea unei astfel de licente, atita vreme cit tehnologia de fabricatie a unei “cutii” de transportor si instalare a sistemelor aferente nu este chiar “rocket science”, asa cum s-a vazut si din recentele declaratii facute de representantul grupului de industrie grea Uzinsider, o companie cu o cifra de afaceri de 70 milioane de euro si 1200 angajati.
Vine si anul 2022. Activele imobilizate “pierd” deja prin amortizare…100 milioane de lei, cifra de afaceri ramine tot nesemnificativa, 10 milioane, cu pierderi de…12 milioane, numarul de angajati tot 181, semn ca la UMB….e o activitate “efervescenta”.
Ceea ce se intimpla acum in economia ROmaniei e departe de a contura profilul unei tari membre a Uniunii Europene. Mai degraba a uneia africane, desi multe din tarile africane s-au emancipat mult peste ceea ce este acum Romania…. Surprinde abordarea autarhica, lipsita de fundament economic, financiar, social, lipsita de orice ratiune, atita timp cit bunul plac al generalului Ciuca este singurul fundament al unor decizii aberante, ca in acest caz. Caci lispa unei strategii, lucru despre care am mai vorbit aici, este cit se poate de vizibila, la o tara care traieste parca pe alt fus orar, in alt secol. Atunci cind investesti cu adevarat 250 miliaone de dolari, te circumscrii unei strategii care sa se alinieze tendintelor la nivel european si mondial, tii cont de programe gen PESCO, de tendinta de consolidare a industriei de aparare europene, nu actionezi haotic aruncind cu putinii bani pe care ii ai la intimplare.
In ce tara din UE s-ar fi discriminat intre sectorul de stat si cel privat, s-ar fi aruncat cu miliardul pe geam, crescindu-se pretul pe transportor cu 1 milion de dolari, doar pentru a favoriza o firma straina sa fenteze offsetul, caci despre asta este vorba in toata aceasta “fabricatie” strategica, pe care iata, o firma care fabrica excavatoare o poate demonstra cu acelasi succes si miliardul sa poata fi investit intr-un spital nou? 100 scoli ? canalizarea la 1000 scoli ?
Dar daca ele poarta girul bunului amic si fost coleg de la colegiul lor de razboi, generalul Benny H., si fost comandant al trupelor stationate in EUropa, atunci cine suntem noi sa comentam ????
Scumpe locuri de munca, anemica revigorare !
Referinte
- 1) https://defence-offsets-ro.com/dezastrul-piranha-fabricat-nu-inseamna-nici-eficient-nici-credibil/
- 2) https://defence-offsets-ro.com/falcon-la-suprapret-si-nepretuitele-piranha-v-cui-folosesc/
- 3) https://defence-offsets-ro.com/achizitia-celor-227-piranha-v-nume-de-cod-picasso/
- 4) https://www.b1tv.ro/eveniment/mapn-vrea-sa-cumpere-150-de-blindate-piranha-5-vor-fi-produse-in-romania-1265028.html
- 5) https://www.digi24.ro/stiri/romania-va-cumpara-alte-150-de-blindate-piranha-pentru-armata-romana-2247757
- 6) https://www.europafm.ro/mapn-vrea-sa-cumpere-inca-150-de-transportoare-blindate-piranha-5-audio/
- 7) https://www.g4media.ro/ministerul-apararii-cere-aprobarea-parlamentului-pentru-cumpararea-a-150-de-transportoare-blindate-piranha-cu-674-milioane-de-euro.html
- 8) https://romanialibera.ro/investigatii-romania-libera/incognito/armata-romana-va-cumpara-150-de-transportoare-piranha-produse-la-bucuresti/
- 9) http://presamil.ro/cine-se-teme-de-piranha-romanesc/
- 10) https://defence-offsets-ro.com/spania-invatind-din-greseli/
- 11) https://defence-offsets-ro.com/nu-directivei-2009-81-ec-belgia-si-olanda-mentin-offset-ul/
- 12) https://defence-offsets-ro.com/miliarde-platite-iveco-si-gdels-o-noua-operatiune-de-intoxicare-marca-ciuca/
- 13) http://accountantsgroup.ro/Resurse/Catalog-mijloace-fixe/78
- 14) https://historia.ro/sectiune/general/programul-rombac-1-11-o-afacere-ambitioasa-si-un-2255456.html
- 15) https://adevarul.ro/stiri-interne/evenimente/tab-uri-pentru-armata-romana-construite-la-braila-2282786.html
