Prevenirea si combaterea mecanismului coruptiei in achizitiile de tehnica militara ar fi trebuit sa fie o preocupare majora pentru insitutiile cu atributiuni in acest domeniu INAINTEA inceperii shoppingului de catre ministrii si Secretarii de Stat care s-au perindat la comanda Ministerului Apararii : Motoc, Les, Dusa, Vladica, Tutuianu, Fifor si ultimul pe lista actualul ministru Ciuca.
Am vazut deja cum in cazul altor tari, exemple ca cele ale Greciei si Taiwanului, coruptia este un factor care altereaza eficienta achizitiilor militare.
Exemplele sunt departe de a se termina aici iar pentru conducerea unei tari ca Romania, cu un nivel ridicat de coruptie, acest fenomen ar fi trebuit sa produca ingrijorare si in Strategia de Aparare sa se metioneze explicit nevoia unor masuri legislative care sa PREVINA actele de coruptie in acest domeniu.
Din experienta internationala, caci in Romania cazuri precum EADS sau mai putin cunoscuta afacere Kongsberg nu au fost investigate si date publicitatii de DNA si procuratura generala, fiind fie tergiversate pina s-au prescris, fie pur si simplu declinate, se poate deduce un mecanism destul de simplu care in cazul Romaniei ar functiona asa cum este ilustrat in figura de mai jos :
Factorii de decizie din institutiile statului sunt numiti de catre politicieni, acestia la rindul lor acorda contracte de miliarde de dolari in conditii avantajoase Contractorilor, firme straine, si dezavantajoase statului roman, firmele straine folosesc si compenseaza la rindul lor Consultanti lobbyisti locali, potentialii beneficiari, prin similitudine cu cazurile mentionate mai inainte putind fi, acordam prezumtia de nevinovatie, politicienii care indiferent de culoarea politica, numesc factorii de decizie din institutiile statului si ciclul se reia la infinit.
Pentru a preveni intronarea unor asemenea mecanisme, Romania ar fi putut prelua exemplul altor state, si emite legislatia necesara care poate scoate la lumina veriga esentiala a acestui mecanism, cei care misca si ascund banii si care transfera favorurile politice : consultantii/agentii si lobbystii. Este un lucru demonstrat ca acesta este singurul mod prin care se poate “strica” mecanismul coruptiei, care altfel, indiferent de fortele politice aflate la putere, va continua sa fie “intors” de puterea banilor dispersati de agenti, consultanti si loobyisti.
In acest sens, intr-un memoriu pe care l-am trimis la Presidentie si CSAT, inca de la sfirsitul anului trecut, imediat dupa alegeri,le prezidentiale, am facut cunoscut si propus citeva masuri lagislative, dupa modelul altor state care se bucura de o rata a coruptiei extrem de scazuta :
- Registrul agentului strain-in prezent pe teritoriul Romaniei actioneaza diverse entitati care reprezinta interesele altor state sau a firmelor straine. Acestea sunt fie firme care angajeaza generali si ofiteri in rezerva sau acestia din urma actioeaza drept “consultant” ai firmelor straine.
- Introducerea unei perioade de “cool-off” pentru generalii si ofiterii care trec in rezerva. In prezent exista cazuri de generali care au detinut pozitii in sistemul de Securitate si aparare nationala care imediat dupa trecerea in rezerva incep o relatie de colaborare la vedere cu firmele straine furnizoare de tehnica militara. Si exemplele nu sunt putine si nici nesemnificative.
- Este de notorietate ca sub presiunea grupurilor de interese straine si din interiorul statului roman legea lobbyului zace ascunsa prin sertarele Parlamentului. Absenta acestei legi nu face decit sa favorizeze manevrele de culise, cumpararea de influenta si desfasurarea acestor activitati in mod netransparent. CSAT poate si are indatorirea de a cere Guvernului sa promoveze neintirziat aceasta lege in Parliament.
- Legea comisionului. Este de notorietate cazul Kongsberg in curs de judecare in Norvegia si niciodata investigat de DNA in Romania, in care comisionul disparut se cifreaza la cca 20 milioane de euro, approximative 10 % din valoarea contractelor desfasurate de firma Kongberg cu statul roman, respectiv STS. Acest lucru a fost posibil intrucit Romania nu are o legislatie in domeniu care sa defineasca limitele activitatii de reprezentare si consultanta, inclusive valoarea comisionului, cit si rezidenta firmelor din domeniu.
Imi exprim convingerea ca fara adoptarea de urgenta a unor Hotariri in directiile mentionate mai sus, care sa conduca la modificarile legislative aratate, Romania isi va continua inexorabil calatoria in directia instaurarii unei puteri discretionare, aflate la cheremul grupurilor de interese garnisite copios cu fosti generali din structurile de Securitate si aparare nationala, la fel cum a fost cazul in ultimii 30 ani.
Voi reveni cu exemple de legislatie din cadrul tarilor UE.
Poza coperta : Alex Sava/Getty
