SAAB JAS-39 Gripen-Offset, Coruptie, Dezvoltare Economica-Ungaria si Cehia

In Martie 2008, Guvernul Ungariei confirma deja indeplinirea obligatiei de offset in valoare de 789 mil EUR de cate firma SAAB. Aceasta obligatie fusese asumata la semnarea acordului de lease a celor 14 aeronave SAAB JAS-39 Gripen cu 7 ani inainte. Valoarea contractului de offset se ridica la 110 % din cel al contractului de leasing si fusese finalizat cu 2 ani inainte de termenul limita de 9 ani.

Contractul semnat de Cehia, 3 ani mai tirziu, a fost si el insotit de un contract de offset in valoare de 130 % din valoarea acestuia, de 19.6 CZK ( cca 1 mld dolari).

Deja la sfirsitul anului 2012 firma SAAB implementase peste 100 % din valoarea contractului de offset, care ajunsese la 27.4 mld CZK. Ce este de remarcat in cazul ambelor contracte este valoarea relativ redusa a offsetului direct, 20 %, 80 % din offset fiind indirect si contribuind la dezvoltarea economiei in ansamblu. Nu mai trebuie reamintit ca fara o economie puternica nu putem vorbi de rezilienta de orice fel si nici de o securitate nationala viabila.

Offsetul indirect-contributie importanta la securitatea nationala

Desi studiile indica ca offsetul indirect are o contributie importanta in capacitatea tarilor de a dezvolta o baza economica care sa poata sustine o industrie de aparare performanta, contribuind astfel la securitatea nationala, el este total neglijat de catre militarii si politicienii romani, blocati in recitarea acelorasi autolimitari mentale : “fabricat in Romania”, “mentenanta” si…cam atit.

Caci offsetul indirect dezvolta o intreaga baza de tehnologii, aptitudini, meserii, capacitati de productie cu intrebuintare duala, care eventual pot sustine un efort industrial in domeniul apararii si securitatii nationale.

Acest lucru a fost cit se poate de vizibil in timpul recentei crize generate de virusul COVID-19, cind Romania nu a avut capacitatea economica de a produce intr-un termen scurt nici macar materiale de protectie, nemaivorbind de niste aparate relativ simple la nivelul tehnologic actual, cum sunt ventilatoarele. In schimb in tara vecina la inceputul lunii trecute au inceput sa fie deja livrate ventilatoare in conceptie proprie. Iar acelasi lucru se intimplase deja mai devreme cu o luna in Cehia care certificase intr-un timp record o gama de ventilatoare Corovent.

Intr-o maniera de abordare total paguboasa, in mentalul guvernantilor si militarilor romani acest efort nu era legat de antrenarea sectorului privat, al intreprinderilor mici si mijlocii, care ar trebui sa fie un beneficiar principal al offsetului, al cercetarii universitare, ci de institutiile subordonate MApN, incapabile sa proiecteze si industrializeze mai mult decit o amarata de targa cu coviltir.

Acuzatii de coruptie

Asupra ambele achizitii au planat inca de la inceput serioase acuzatii de coruptie care, desi in final nu au putut fi dovedite in instanta, au deteriorat imaginea publica a protagonistilor, firmele SAAB si BAE si ale politicienilor din Ungaria si Cehia. Desi procurorri suedezi nu au avut nici o retinere sa declare ca cele doua tranzactii au fost afectate de coruptie, problema principala in ambele cazuri a fost dovedirea destinatarilor sumelor tranzactionate prin diverse companii situate in paradisuri fiscale.

Ungaria-110 % offset

Asa cum mentionam in finalul primei parti dedicate acestui subiect, rezultatele implementarii celor doua programe au fost semnificativ diferite.

Zsolt Lazar din al carui studiu, Impact of the Gripen Offset Agreement on the Hungarian Economy ( Ref. 1) , am preluat datele si graficele de mai jos, aprecia intr-un articol precedent publicarii acestuia, ca, in final, beneficiarul principal al investitiilor programului de offset in Ungaria, a fost tot consortiul Investor AB, care este actionar la firma SAAB.

Electrolux Lehel

Afirmatia se bazeaza pe faptul ca principalul beneficiar a fost firma Electrolux, care a furnizat 80 % din obligatiile de offset aferente acestui contract si care este tot parte a acestui consortiu, deoarece investitia a ramas la partea suedeza, desi dupa cum se vede din graficul de mai jos a fost cuantificata in intregime drept offset.

Personal nu impartasesc acest mod de gindire, caci obiectivul offsetului nu este de a detine active, ci de a crea exporturi si locuri de munca. Mai ales in conditiile actuale in care tehnologiile avanseaza si se schimba rapid si semnificativ, si cind dupa un ciclu de fabricatie de 8-10 trebuiesc inlocuite.

Din acest punct de vedere, mai important mi se pare de retinut insa efectul investitiilor si al offsetului asupra exporturilor, a locurilor de munca create si in final impactul acestui tip de gindire economica asupra exporturilor in general si a balantei de plati.

Investitia Electrolux in Ungaria s-a concentrat in doua facilitati de productie, una la Jaszbereny si cealalta la Nyreghihaza, care au angajat in permanenta in jur de 3000 de salariati si au avut o cifra de afaceri anuala de 200-250 mld HUF ( intre 700-800 mil dolari) care apoi s-a mentinut si dupa terminarea contractului de offset ( Ref.3). Daca deducem valoarea investitiei de cca 2 mld SEK ( 220 mil USD), rezulta un offset, ( export net ) de cca 110*80%=88 milioane de dolari anual. O prima concluzie fiind ca balanta de plati externe este echilibrata doar de acest contract pe durata leasingului celor 14 avioane SAAB JAS-39 Gripen. Ar mai trebui mentionat ca, la cei 3000 de angajati, se adauga alti 2500 la furnizori, pentru a furniza o imagine completa a contributiilor bugetare generate de acest contract.

Spre comparatie Electrolux Satu Mare din Romania are o cifra de afaceri sub 25 % fata de cea din Ungaria ( Ref.2) si angajeaza mai putin de 900 de salariati, desi fusese achizitionata de catre grupul suedez in 1997, cinci ani inainte de dezvoltarea celor doua investitii din Ungaria.

Ericsson

Deja in 2009 gigantul Ericsson, care detine cca 25 % din infrastructura de telecomunicatii la nivel mondial in retelele 2G/3G/4G, angajasase n Ungaria 1000 de persoane in activitatea de cercetare dezvoltare in domeniul telecomunicatiilor, cu precadere wireless. In 2018, la deschiderea noului sediu al firmei Ericsson din Budapesta, destinat laboratoarelor de cercetare, aceasta cifra ajunsese la 1400 de persoane.

Desi creditata cu doar 15 milioane de dolari investitie si 60 milioane de dolari in offsetul initial, Ericsson avea in anul 2019 o cifra de afaceri de 180 milioane de dolari in Ungaria, la 1900 angajati, din care 1400 in domeniul R&D. In plus firma sponsoriza activitatea de cercetare din laboratoarele a 3 universitati, in care se formau viitorii ingineri care urmau sa fie angajati intr-o industrie unde salariul mediu in Ungaria este de peste 1100 de Euro.

In loc de incheiere

Inchei aici partea a doua a acestei analize. Partea a 3a si ultima va trece in revista programul de offset pentru Cehia, diferit ca structura si substanta de cel din Ungaria si va face o privire de ansamblu a celor doua programe.

Nu inainte insa de a examina doua tipuri de mentalitati si culturi diferite in plan financiar si economic, atribute majore ale securitatii nationale.

Dincolo de orice vorbe mestesugite, lozinci si fonfleuri propagandistice, limbajul cifrelor este nemilos. Asa cum se poate observa din tabelul de mai jos, Ungaria a fost in permanenta focalizata pe atragerea de investitii straine orientate catre export. In acelasi timp si-a mentinut o balanta comerciala pozitiva, excedentara cu 4-5 miliarde de dolari, conditii in care ar fi putut sa arunce cu banii pe achizitii militare asa cum au facut guvernantii romani, fara a fi preocupata de un “amarit” de miliard/an vinzari totale.

In tot acest timp Romania si-a crescut de la an la an datoria publica, caci nu-i asa, o are mica… Si asa a ajuns la un deficit comercial urias de 20 miliarde dolari an(Ref.5). Rezultatul nu se va reduce numai la o crestere artificiala a PIB-ului, dar si la o inflatie tinuta in friu artificial, o stagnare a pietei fortei de munca, emigrare masiva datorata lipsei de perspectiva, toate simptome cunoscute ale economiei romanesti.

Ii las pe specialistii si doctorii in securitate nationala, de care ROmania este plina, sa dezbata si sa combata. Dincolo de dezbaterile lor sterile, nu-ti trebuie nici prea mult curaj, nici doctorat in economie sa constati o iresponsabilitate fiscala si una economica care se circumscriu tradarii interesului national.

Iar mai nou singura performanta in acest plan este cea a hiper-imprumutarii la asa zisele “dobinzi” ( yelds) negative. Doar ca astea-s in viitor…atunci cind va veni sorocul imprumutului la imprumut…Intodeuna iresponsabilitatea este urmata de un anumit grad de exaltare. Bei, te imbeti ca inca mai traiesti. Ca n-ai murit deja. Dupa care se instaleaza panica….

Mai jos cifrele anului 2019. Romania la 76.9 mld $ exporturi, si, tineti-va bine, 96 miliarde $ importuri. Ungaria, Exporturi cu 60 % mai mari decit ale Romaniei, si importuri de numai 116 mld $ la 123.6 mld $ exporturi.

Referinte

(1) Zsolt Tamas-Impact of the Gripen Offset Agreement on the Hungarian Economy

(2) Electrolux Romania-D&B

(3) Electrolux Ungaria Lehel-D&B

(4) Ericsson Ungaria-D&B

(5) Romania Exports 2019-https://trendeconomy.com/data/h2/Romania/TOTAL

Foto credit : Karol Nemec-Pinterest