Dupa un hiatus de doua luni, inainte de a reporni motoarele, voi face o scurta trecere in revista a anului care a trecut, intr-un articol in pregatire, intitulat sugestiv : “Minciuna sta cu regele la masa”.
Pina atunci, pentru incalzire, va re-aduc in atentie un articol publicat in urma cu un an de zile in periodicul “Vocea Romanului” si care, din pacate, ramine la fel de actual.
Consiliul Suprem de Aparare al Tarii, acolo de unde ar fi trebuit sa vina “lumina calauzitoare”, unde sa fie elaborate “liniile de forta” ale strategiilor in domeniul economico-militar, s-a dovedit a fi ceea ce fusese intentionat si aticipat, un instrument de tip sovietic, un organism paralel puterilor statului democratic prin care a fost fortata Constitutia si au fost pervertite legile tarii.
Un organism prin care “rule of law” a fost inlocuit de “rule by law” si le las citittorilor de profesie placerea sa descopere diferenta dintre cele doua sintagme.
Articolul se poate citi aici.
Redau mai jos interviul care a fost publicat in compania onoranta a celor luate unor personalitati din domeniu industriei de aparare si inzestrarii armatei, specialisti cu zeci de ani de experienta in spate, care fara exceptie semnaleaza aceiasi problema majora : Romania a pierdut in ultimii 30 ani o industrie intreaga, mii de specialisti, miliarde de dolari, si va continua sa piarda si in continuare prin neaplicarea si/sau aihilarea legislatiei si principiilor de offset, care asa cum am vazut numai in unele tari din Africa si Asia si in cele subdezvoltate nu se aplica.
Domnule Dan Bunescu, sunteți unul din promotorii aplicării legii offset în România. Ce ne puteți spune despre modul în care a fost aplicat offset-ul în ultimii ani?
Offset-ul nu a fost niciodată aplicat în România. Primele încercări pe care le-am făcut la mijlocul anilor 90, începând cu anul 96 mai precis, în primul rând, au vădit necunoșterea subiectului la toate nivelurile de decizie din instituțiile statului. Și mă refer aici chiar la instituțiile cele mai înalte, președinție, prim ministru, miniștri, parlamentari. Am avut atunci întâlniri și asta s-a datorat unui mare român și mare patriot, respectiv Dumitru Costin, pe care înțeleg că-l cunoașteți.
Bineînțeles. Este președintele uneia dintre cele mai mari confederații sindicale din România.
Exact.Și este acolo de aproape treizeci de ani. Părerea mea este că din tot spectrul de actori politici sociali care s-au perindat în România din 1989 și până acum, e unul dintre foarte puținii care, când va fi vorba, va putea să iasă cu fruntea sus de pe scena socială din România.
Acțiunile de compensare cum au fost derulate în Polonia, așa s-au practicat și în România înainte de Revoluție, în petrochimie, de exemplu, polonezii, de-abia după 90 au reușit să-și îmbunătățească tehnologia și să reușească să facă combustibil de avion.
Este de mirare ceea ce spuneți pentru că se știe că România a avut cel puțin până în anii 90 o industrie militară serioasă, care era printre primele zece din lume ca cifră de afaceri. Deci având în vedere existența în continuare a unor fabrici, ne mirăm de ce guvernele României nu au încercat să obțină tehnologii pentru a ține în viață și a dezvolta, eventual aceste fabrici?
Imediat. Ajungem și acolo. Dar să lămurim, să fim foarte clari, deci prin acest offset trebuie să se creeze fluxuri financiare de intrare de bani. Deci trebuie să se creeze exporturi. Și vreau să-mi dați un singur exemplu în care prin ceea ce au făcut românii s-a creat vreun export. În procentaj. Sau, în cel mai rău caz, pot accepta să spui, domle, cam 20-25% din valoarea contractului, accept și acest gen numit ”Fabricat în România”, pentru că fabricat în România… oamenii nu știu… De exemplu, manopera unui elicopter Puma era 70 000 de ore, domnule. Ce e 70 000 de ore?
Pentru că există linii, probabil, integral robotizate și asamblarea era o operație simplă.
Nu e robotizare, este foarte optimizat. Atenție, costurile acestor produse nu sunt determinate de manoperă. Și aici e marea greșeală. Sunt determinate de costurile mari de cercetare-dezvoltare. E nevoie, să zic, de o serie de o mie de avioane ca eu să pot să recuprez cele zece miliarde investite în crearea unui nou avion de linie. Zece miliarde! Și revenim exact la întrebarea dvs., mă scuzați, în momentul când eu fac această negociere, o fac înainte, ca să pot să îmi impun condițiile. Eu îmi trasez niște condiții prioritare, că așa fac toate țările.
Aș vrea să adaug un element suplimentar. În conformitate cu legislația României, contractele, în special de înzestrare a armatei, sunt făcute cu acordul CSAT-ului. În CSAT, pe lângă principalele ministere economice implicate și Ministerul Apărării, rolul decisiv îl are Președintele României. E de mirare cum CSAT-ul nu a încercat să impună reguli normale în folosul industriei românești.
Deci vedeți dvs. deja ați căzut, cum se spune, în capcană. Ați fost trimis pe un drum greșit. Război informațional. Eu am corespondențe cu președinția și cu CSAT-ul. Și ei îmi răspund că nu au nicio atribuție …
După cunoștința mea, ultimele decizii de înzestrare s-au făcut totuși cu acordul CSAT-ului.
Mai repet o dată. Am răspunsul lor.
Ar fi interesant să ne trimiteți răspunsul.
Și m-au trimis la plimbare și mi -au spus: Domnule, discută cu MAPN-ul, că am înțeles că deja ai discuții, noi nu avem… Și mi-au spus că ei doar coordonează. Eu le-am arătat în legea lor de funcționare că ei, așa cum spuneți dvs., au atribuții foarte clare, dar pe care nu și le cunosc. Ce poți să faci într-un CSAT de o oră?
Dar dacă discutăm de bugetul de apărare a României, discutăm deja de câteva miliarde de euro pe an, România a fost una din țările care s-a angajat să-și respecte obligațiile și a și făcut-o după cunoștința noastră anul trecut, obligațiile Alianței Nord Atlantice…
Iarăși ați înțeles greșit, iarăși ați fost trimis pe o pistă greșită. Și dvs. și toată lumea. Angajamentul la summit-ul din Țara Galilor a fost să nu se diminueze procentul la vremea respectivă și să crească gradual pentru că aceste țări din NATO sunt țări democratice. Lumea din România nu înțelege, crede că toate aceste țări sunt semi-republică discreționară, secretomană și așa mai departe. Nu domnule, ăștia dau socoteală în fața contribuabililor. Uitați-vă la exemplul Danemarcei pe care l-am pus pe site-ul meu… Și atunci au spus, domnule, e normal, sunteți țări suverane, nu vin eu din exterior, pot să fiu și extraplanetar și să vă spun de mâine, 2% România. Uiți de bolnavi, uiți de copiii săraci, nemâncați, uiți de … și cumperi rachete.
Învățământul primește sub 4% din PIB
Și cumperi rachete, că dau rușii peste noi. Deci până în 2024 trebuia să crească la 2%, iar România ce a făcut? A făcut președintele o ceremonie, că la ceremonii suntem primii, seacă, fără niciun fel de studii, și a decretat: Începem și noi, românii, cheltuim 2%. Dom’le, dar nu eram pregătiți. Contractele astea cer… uite Canada cumpără avioane de vreo șapte ani. Și decizia a fost amânată de vreo câteva ori. Și nu dau nici turcii, nici rușii, nici marțienii. Pentru că toate țările, chiar citeam un studiu acuma care spunea… probabilitatea unui război între SUA și Rusia este ca și inexistentă…
Cel puțin în momentul ăsta, e evident.
E evident pentru toată lumea… Aceste tratative dacă nu sunt … În primul rând nu există o apărare puternică fără o economie puternică, și fără o industrie de apărare puternică, care să fie în stare să sprijine o înzestrare. Poți să dai bani la infinit, se vede deja că balanța comercială este total dezechilibrată și economia nu va mai fi în stare să sprijine acest efort financiar. Și atunci România trebuie să se uite în jur și să vadă. Dar să revenim la offset-ul românesc. Nu există offset în contractele încheiate până acum.
Probabil că în curând se va discuta în CSAT inclusiv stategia de apărare pentru perioada următoare, se pare că până în anul 2026. Ar trebui, probabil, cum ați spus dvs., la ideea coordonării de către CSAT, la această strategie, să fie adăugată și condiționalitatea legată de offset.
Nu trebuie să fii academician, doctor, ca să-ți dai seama că e singura pârghie care poate să determine un vânzător să îți acorde această clauză, aceste condiții, să vină să transfere tehnologii…
Măcar în zona aceasta a tehnologiilor.
Dar în orice zonă. Toate țările au pornit de la zero, trebuie să înțelegeți. Și România a pornit de la zero. Și Polonia. Polonia în 1989 era mult în urma României. Polonia nu avea industria de elicoptere, Polonia are acum Sikorsky, care a vândut deja 70 de elicoptere făcute în Polonia, la extern, fără ca polonezii să cumpere mai mult de 3-4 elicoptere, și asta au făcut-o recent. Ca să revenim la concret, contractul de rachete Patriot, n-are niciun fel de offset în România. Am trimis comentarii la lege, am atras atenția și pentru asta știți ce au făcut? Au modificat legea de funcționare a MAPN în CSAT. Atenție. Și au spus că offset-ul nu se aplică în contractele guvern la guvern și, ca să fie și mai siguri, au spus că nu se aplică produselor din contractele guvern la guvern. Am contactat MAPN-ul și mi-au răspuns foarte arogant că legislația SUA interzice offset-ul la contractele de FMS. (Foreign Military Service). Ceea ce este adevărat, dar pe jumătate. În sensul că există o directivă a președintelui Bush din 90, care interzice agențiilor guvernamentale să intre în contracte de offset, dar nu și firmelor care furnizează. Și atunci firmele au furnizat în continuare…. Există un oficiu în Departamentul Comerțului care prezintă un raport anual în fața Congresului și spune dom’le am făcut atâta offset și e normal că ei au luptat întoteauna ca să diminueze offset-ul pentru că asta deplasează tehnologii și joburi în afară. Și au redus offset-ul de la vreo 90% cât era acum zece ani, la vreo 50% acum, dar tot e 50%. Și polonezii, la contractul Patriot au spus: Domnule, dar ne oferiți 50% offset. Și au trebuit să ofere offset la contractul Patriot. Pentru că un armament nu are, domnule, nicio valoare dacă nu ai muniție. Dacă ai un pistol fără gloanțe ce faci? Iar eu vă întreb pe dvs. și întreb CSAT-ul și îl întreb pe Ionel Ciucă ce face cu bateriile alea dacă are o rachetă pe țeava de lansator. Deci trage o salvă de lansator și de baterie și s-au terminat rachetele, domnule.. Știți cât costă rachetele, da?
Așteptăm să vedem ce se va decide în CSAT în măsura în care vom avea informații publice vom încerca să vă contactăm din nou pentru a comenta deciziile și eventual datele din strategia de apărare, în măsura în care ele vor fi publice.
